Banii

Dacian Ciolos despre legea salarizarii, fara manusi: ”Neunitara! Inechitabila! Iresponsabila! Inseala asteptarile a peste 1 milion de salariati din sistemul public!”

Dacian Ciolos avertizeaza ca legea salarizarii, adoptata miercuri de catre Camera Deputatilor, ” neunitara, inechitabila, iresponsabila, fara fundamentare adecvata, nepredictibila si inseala asteptarile a peste un milion de salariati din sistemul public”, scrie aktual24.ro.

„Evolutia proiectului de lege privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si forma finala a legii, adoptata azi de Parlament, reprezinta un esec major al coalitiei de guvernare PSD – ALDE. Consecintele sociale ale Legii sunt grave si vor afecta bunul mers al administratiei publice.

Dupa ani de zile in care a pretins ca a lucrat la legea salarizarii, actuala coalitie majoritara a venit cu o solutie care nu rezolva problemele ci le agraveaza prin cresteri procentuale menite sa mareasca inechitatea, sporuri discriminatorii si iresponsabilitate in cheltuirea banilor publici.

Legea votata azi in Parlament si sustinuta de Guvern este neunitara, inechitabila, iresponsabila, fara fundamentare adecvata, nepredictibila si inseala asteptarile a peste un milion de salariati din sistemul public.

Legea este neunitara si inechitabilaintrucat incalca principiile nediscriminarii si egalitatii, in sensul in care la munca egala nu exista o compensare egala. Nu doar ca salariile de baza nu reflecta aceste principii, dar interesele divergente dinauntrul coalitiei de guvernare au dus la aparitia unor seturi de sporuri care incalca orice echitate de remunerare. Doua exemple notabile in acest sens:

La nivelul administratiei locale au fost desfiintate grilele de salarizare, fiind propusa o salarizare bazata pe decizia arbitrara a alesilor locali. In conditiile in care peste trei sferturi din unitatile administrativ teritoriale din Romania nu isi acopera cheltuielile curente cu venituri curente ci prin transferuri de la bugetul de stat, a lasa la latitudinea autoritatii locale stabilirea salariilor inseamna consacrarea nepotismului, a favoritismelor si a discriminarii directe intre functionarii cu acelasi tip de activitate aflati in administratii diferite.

La nivelul administratiei centrale au aparut diferentieri intre institutii cu rang similar, de exemplu ministere superioare, cu spor de ”complexitate in munca” de 15% (Munca, Finante, Dezvoltare, Sanatate, Justitie, Mediu) si ministere de rang secund, fara spor, desi nu se poate justifica la nivelul acelorasi tipuri de functii ca exista o complexitate mai mare sau mai mica a muncii cauzata doar de apartenenta institutionala.

Iar prin ultima propunere de a creste cu 25% salariile tuturor bugetarilor de la 1 ianuarie 2018 se renunta complet la orice intentie de echitate, intrucat tot ceea ce se va realiza este o crestere proportionala a inechitatilor actuale.

Alternativa corecta intr-o lege cu adevarat unitara ar fi fost pastrarea in intreaga administratie a coeficientilor de ierarhizare si a grilelor de salarizare pe principiul “la munca egala, plata egala”, fara discriminari institutionale prin sporuri sau alte practici discretionare de remunerare. Singurele sporuri justificate ar fi cele legate obiectiv de conditiile de munca (e.g. noapte, siguranta), fara a se ajunge in zone complet subiective sau fara sens (e.g. de stres, de antena, de complexitate) si cele de performanta, pentru stimularea eficientei personalului din sectorul public.

Legea este iresponsabila si fara fundamentare adecvata, pentru ca a plecat din start de la o promisiune de crestere a bugetului dedicat salariilor in sectorul public cu 32 mld lei (crestere cu peste 50% a masei salariale), fara a exista vreo analiza de sustenabilitate bugetara de detaliu si plecand de la o prognoza mult prea optimista pe termen mediu. In ciuda avertizarilor repetate, Ministrul Muncii a rostogolit un bulgare de promisiuni de dublare si triplare de salarii care a condus rapid la o propunere legislativa cu un impact suplimentar de peste 53 mld lei.

Optiunea de a transmite legea in Parlament a dus la o escaladare de cresteri suplimentare, fara nici o fundamentare, care pun la grea incercare echilibrele bugetare actuale dar mai ales deficitul public din anii urmatori, in ciuda avertismentelor oficiale primite de la Comisia Europeana.

Mai mult, actualul Ministru al Muncii a ignorat initiativa fostului guvern de a colecta prin formularul M500 datele salariale ale tuturor angajatilor din sectorul public, mergand in orb, fara o evidenta clara a salariilor care sa permita o simulare detaliata a impactului la nivel individual. Acest fapt denota o lipsa totala de profesionalism si o ignorare a modului in care trebuie pregatite politici publice de o astfel de anvergura.

Alternativa corecta ar fi fost stabilirea de la inceput a unui buget sustenabil, bazat pe o modelare economica realista, in ceea ce priveste o crestere posibila a masei salariale. Calculele efectuate de Ministerul de Finante aratau la sfarsitul anului trecut ca un plafon sustenabil de crestere a masei salariale este de 19,5 mld lei pana in anul 2022, concomitent cu pastrarea acestor cheltuieli in ponderea de 7,6% din PIB. Mai mult, finalizarea bazei de date cu toti angajatii din sectorul public trebuia sa fie o prioritate pentru a putea ca in orice moment sa fie explicat in mod transparent impactul legii.

Legea este nepredictibila si inseala asteptarile a peste un milion de salariati din sistemul public, intrucat demonstreaza ca romanii au fost mintiti inca o data cu un program de guvernare bazat pe promisiuni electorale nerealiste. Asfel, pe de o parte, se incalca promisiunea de a creste salariile de la 1 iulie 2017, fiind propusa amanarea cresterilor salariale pana la 1 ianuarie 2018. Pe de alta parte, daca in programul de guvernare votat de electorat se spunea ca legea se va implementa pana in 2020, actuala propunere are ca data de finalizare 2022.

Alternativa corecta ar fi fost ca fazarea cresterilor salariale sa fie facuta prin raportare la tinta finala de crestere din 2022, astfel incat cei care sunt cei mai ramasi in urma fata de echivalentele corecte sa poata creste intr-un ritm mai alert, iar cei aflati in pozitii relative de salarizare mai avantajoase sa creasca intr-un ritm mai lent. In acest mod s-ar fi putut pune accent pe inechitati pe tot spectrul de salarizare, fara discriminarea unei familii ocupationale fata de alta si in acelasi timp ar fi avut loc o majorare salariala in medie de 37% pentru toate categoriile de salariati din sistemul public si pe toata durata de implementare a Legii.

Din pacate pentru romani, solutia aleasa de coalitia PSD-ALDE pe tema salarizarii in sectorul public ignora proiectul de lege prezentat la sfarsitul anului 2016 de catre guvernul Ciolos. Acel proiect indeplinea cel putin patru parametri clari – urmarea echitatea si nu dezbinarea, stabilea un prag de 19,5 mld lei si o pondere de 7,6% din PIB – pentru a nu afecta investitiile publice in alte domenii, era bazat pe calcule concrete la nivel de salariat si nu in ultimul rand crea o baza predictibila de evolutie salariala pana in 2022 care asigura o crestere in medie a salariilor din sectorul public cu 37%.

In final, forma si modul in care a fost adoptata Legea salarizarii din sectorul public demonstreaza incompententa guvernului si a ministrului responsabil de acest proiect, Lia Olguta Vasilescu. Si mai grav este insa ca la nici sase luni de la preluarea guvernarii, asteptarile romanilor au fost inselate de coalitia majoritara PSD – ALDE.

Din pacate, am asistat la un demers politic, realizat in absenta unor calcule si analize riguros fundamentate, care risca sa deterioreze stabilitatea bugetului tarii in anii urmatori. Consecintele pe termen lung ale acestui demers vor fi resimtite de toti angajatii romani atat din sectorul public sau privat dar si de catre antreprenorii si investitorii din economia autohtona”, se afirma intr-un comunicat postat pe Platforma Romania 100.

To Top

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Acest website foloseste cookie-uri proprii și de la terți pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online. Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului.

Inchide