INTERNATIONAL

Germania isi construieste in MARE TACERE o armata europeana sub comanda sa! Ce ar castiga Romania?

Berlinul pregateste in tacere o armata europeana, in care sa se afle si militari din tari mai mici, precum Romania sau Cehia.

In fiecare an, ideea unei armate europene este subiect de stire, provocand nelamuriri. Insa proiectul este atat unul fantezist, cat si un bau-bau scrie consultantul politic Elisabeth Braw, citat de Foreign Policy.

Astfel, pentru fiecare federalist de la Bruxelles care crede ca Europa are nevoie de o forta de aparare comuna, pentru a-si intari pozitia in lume, exista cei de la Londra sau din alte parti, care se opun notiunii unui potential rival NATO.

In acest an, departe de a tine capul de afis, doi aliati ai Germaniei, Romania si Cehia, au facut un pas radical pe un drum catre ceva ce pare o armata UE – au anuntat integrarea propriilor forte armate, asa cum a transmis NATO, in luna februarie, pe site-ul sau.

Astfel, nu se vor alatura fortelor armate germane intreaga armata a Romaniei si intreaga armata a Cehiei si nici nu vor deveni subdiviziuni ale acesteia, insa in urmatoarele luni fiecare tara va integra catre o brigada in fortele armate germane.

Este vorba despre Brigada 81 Mecanizata a Romaniei, care se va alatura Diviziei fortelor de raspuns rapid, in timp ce Brigada de Implementare Rapida a 4-a a Cehiei, care a servit in Afganistan si Kosovo si este considerata varful de lance al armatei cehe, va deveni parte a Diviziei 10 Armate a germanilor. Anterior, doua brigazi olandeze au fost integrate in armata germana.

Carlo Masala, profesor de politica internationala la Universitatea Fortelor Armate din Munchen, spune ca „Guvernul german arata ca este dispus sa continue cu integrarea militara europeana”, chiar daca altii de pe continent nu sunt pregatiti.

Si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit in mod repetat despre ideea unei armate a UE, insa a fost intampinat cu o tacere ridicola sau ciudata. In plus, tarile membre UE inca nu se pun de acord asupra a cum va arata exact o asemenea forta, astfel ca lucrurile au progresat incet.

Spre exemplu, in luna martie, Uniunea Europeana a creat un centru militar comun, care se ocupa insa doar de misiuni de antrenament in Somalia, Mali si Republica Centrafricana, avand un numar extrem de mic de trupe – 30. Au mai fost si alte concepte multinationale regionale, insa fara succes.

Slabiciunea armatei germane

Pe de alta parte, Germania lucreaza la ceva mult mai ambitios – crearea a ceea ce este o retea de miniarmate europene, condusa de la Berlin. „Initiativa a pornit din slabiciunea fortelor armate germane”, sustine Justyna Gotkowska, analist de securitate al zonei Europei de Nord, la un think-thank polonez.

Iar realitatea fortelor armate germane este intocmai. Daca, in anul 1989, Germania de Vest aloca 2,7 la suta din PIB apararii, pana in anul 2000 cheltuielile au scazut la 1,4 la suta, nivel la care au ramas cativa ani. Intre 2013 si 2016, cheltuielile cu apararea au ramas blocate la 1,2 la suta, departe de standardul NATO de 2 la suta. Un raport al Bundestagului, din anul 2014, arata imaginea lamentabila a armatei: cea mai mare parte a elicopterelor marinei nu functionau, iar dintre cele 64 de elicoptere ale armatei, doar 18 puteau fi folosite.

Si, in timp ce fortele armate din perioada Razboiului Rece erau compuse din 370.000 de trupe, in prezent numarul lor e mai mic de jumatate – 176.015 barbati si femei.

Intre timp, numarul militarilor activi este de peste 178.000, iar cheltuielile pentru aparare au crescut cu cateva procente, in ultimii doi ani, insa Germania se afla in continuare cu mult in spatele Marii Britanii si Frantei, ca putere militara. Ministrul de Externe Sigmar Gabriel a spus recent ca este „complet nerealist” sa ne gandim ca Germania va atinge pragul NATO de 2 la suta din PIB alocat apararii.

Pentru Germania, ideea este de a-si impartasi resursele cu tari mai mici, in schimbul folosirii trupelor acestora, iar pentru aceste tari mai mici, aceasta initiativa este o metoda de a implica Germania mai mult in securitatea europeana, ocolind totodata politica complicata a expansiunii militare germane.

Masala sustine ca ar fi o miscare catre o mai mare independenta militara europeana, subliniind ca Germania ar putea prelua conducerea in securitatea europeana, in conditiile in care Franta si Marea Britanie sunt mai reticente.

Ce ar castiga Romania

Sursa citata noteaza ca, din 1945, dupa Al Doilea Razboi Mondial, Germania a fost foarte ezitanta la a-si desfasura fortele armate in afara tarii. Pana acum, Germania si miniarmatele sale multinationale raman doar initiative la scara redusa, foarte departe de o armata europeana cu drepturi depline.

Insa initiativa va creste, cel mai probabil. Pentru ca, pentru partenerii tarii, precum Romania si Cehia, acest lucru va insemna sa alinieze trupele la acelasi nivel de antrenament cu al armatei germane. In plus, putini oameni din Europa au obiectat fata de integrarea unitatilor olandeze si romanesti in diviziunile germane, in parte pentru ca poate ca putini au observat.

Spre TOP

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Acest website foloseste cookie-uri proprii și de la terți pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online. Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului.

Inchide