Banii

Legea salarizarii, un lant lung de promisiuni spectaculoase si salarii ”ca-n vest”, promovata cu mare tam-tam de Guvernul PSD si-a gasit SFARSITUL! De vina e bugetul!

Nu e partid politic sau guvern post decembrist care să nu fi promis majorarea salariilor „până la nivelul celor din Vest”. S-au făcut proiecte peste proiecte, toate promovate cu mare tam-tam, care ulterior au fost abandonate sau pasate de la un guvern la altul.
De fiecare dată piedica reală a fost aceeași: bugetul! Acel proverbial sac de bani care nu e plin și nici nu se poate întinde precum elasticul. Legii salarizării nu-i dă de cap nici PSD-ul lui Dragnea, care tocmai ce-a făcut un pas înapoi, scrie evz.ro.

Dacă e să ne întoarcem în timp doar câțiva ani, în ultimele sale luni de mandat, Guvernul Victor Ponta anunța, sus și tare, că Legea salarizării unitare este prioritatea sa. Proiectul respectiv, care era opera fostului ministru al Muncii, Rovana Plumb, promitea creșterea veniturilor românilor cu procente cuprinse între 20% şi 70%.

„Oamenii răi” au fost de vină

Cu toate acestea, Plumb a tot amânat prezentarea lui în partid și în Guvern. În paralel, însă, Guvernul Ponta a majorat, prin ordonanţe, salariile unor categorii de personal. Au început cu demnitarii și abia cu câteva zile înainte de plecarea de la Palatul Victoria le-au dat ceva în plus medicilor şi profesorilor. A urmat un guvern interimar, condus de Sorin Cîmpeanu. În timpul acestuia, în Parlament, PSD a mai aprobat o majorare salarială, de data asta pentru toți bugetarii, cu 10%. Rovana Plumb (foto) se lăuda, la momentul respectiv, că ar fi finalizat propria Lege a salarizării dacă „oamenii răi” nu ar fi dat jos guvernul PSD, după tragedia de la „Colectiv”.

Tehnocrații au luat-o de la capăt

Odată cu venirea la putere a guvernului tehnocrat al lui Dacian Cioloș, Legea salarizării unitare a revenit în primplan. Tehnocrații au șters cu buretele proiectul compus de PSD și au luat totul de la capăt. „Proiectul acela, mă rog, care nu a fost până la urmă promovat de doamna Plumb, e irealizabil din punct de vedere bugetar. (…) Vreau un proiect care să țină cont de posibilitățile bugetare ale României. Altfel vindem iluzii oamenilor, asta e tot”, justifica, în februarie 2016, fostul premier Dacian Cioloş.

Neputința ascunsă de demisie

Însă nici miniștrii tehnocrați n-au fost în stare să pună cap la cap o asemenea lege. Primul ministru tehnocrat al Muncii, Ana Costea, făcuse un proiect, dar înainte să apuce să-l și discute interministerial, au „scăpat” în presă grile de salarizare din care reieșea că, de fapt, dascălii urmau să aibă salarii mai mici, iar angajații din sănătate primeau majorări de doar câțiva lei în unele cazuri. În urma scandalului, Ana Costea și-a dat demisia. Imediat, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al guvernului Cioloș, anunța că „nu vom continua pe acest proiect de salarizare. Scopul Guvernului e să vină cu un proiect acceptat de partenerii sociali, în limitele fiscal bugetare pe care ni le permitem”.

Mandatul ordonanțelor

La Ministerul Muncii a fost numit, apoi, tehnocratul Dragoș Pîslaru (foto). El n-a făcut o lege, ci a dat ordonanțe: OUG nr. 20 și OUG 43, din august și septembrie 2016. Dar nici așa n-a reușit să fie echitabil pentru toți bugetarii. Din prima ordonanță lipseau categorii mari de personal, iar majorările salariale erau cuprinse între 1 și 50%, în unele locuri fiind vorba, din nou, de câțiva lei. Apoi, a doua ordonanță a majorat, în principal, salariile din ministere, dar nu și pe cele din instituțiile subordonate, spre exemplu, creând noi discrepanțe.

O parte din greșelile celor două OUG au fost corectate în Parlament, la presiunea sindicatelor, mai ales a celor din Sănătate, care în toamna lui 2016 au făcut și grevă generală ca să fie băgate în seamă.

Odată începută campania electorală din toamna lui 2016, idea de „Lege a salarizării unitare” revine din nou pe tapet, în platforma PSD.

Dragnea și promisiunile amânate

Timp de șase luni, urmează un lanț de promisiuni spectaculoase. Din nou, salarii „ca-n Vest” pentru cei peste 1,2 milioane de bugetari, calculate în mii de euro, dar și jurăminte solemne că bugetul poate suporta aceste majorări. PSD avea și un calendar de creșteri, etapizat, până în 2022. Compusă la partid, Legea a și fost depusă în Parlament, asumată fiind de șeful PSD, Liviu Dragnea.

„Până la 1 iulie 2017, Legea salarizării unitare va fi adoptată”, promitea ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Urma ca de la 1 ianuarie 2018, salariile din sistemul sanitar să crească dintr-un foc cu 100%, iar celelalte categorii de personal primeau, eșalonat, câte 25% în plus la fiecare început de an. S-au purtat și discuții cu sindicatele, care păreau mulțumite de grilele de salarizare promise.

Socoteala din târg pică la calcule

Doar că, surpriză! Sau nu! În plină dezbatere parlamentară, când Legea salarizării a fost adoptată deja de Senat și este discutată la Camera Deputaților, Guvernul Sorin Grindeanu schimbă (ieri) foaia: majorările salariale se vor aplica altfel! De vină e, din nou, bugetul. Care s-a dovedit a nu fi așa mare și așa elastic cum se spera.

Lia Olguța Vasilescu arăta și schimbările: „Am avut patru variante pe care leam discutat (ieri dimineață – n.r.). Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat inițial de la MFP și acum telefonic chiar și cu domnul ministru de Finanțe, în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toți bugetarii cu 25% creșteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie (2018 – n.r.), o majorare de încă 20% pentru educație, care, cumulat cu cei 25%, înseamnă per total o creștere de 50%, deci exact cum am promis, și, de asemenea, cu grila până în 2022, pentru medici și asistente tot de la 1 martie. Practic, aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie”.

Au nevoie de mai mulți bani

Lia Olguța Vasilescu a explicat, tot ieri, înainte de a intra la dezbaterea Legii salarizării din Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, că anvelopa salarială pentru 2018 va fi de 75 de miliarde de lei, mai mare decât se calculase inițial.

„Noi am avut o înțelegere cu Ministerul Finanțelor încă de la început. Acum avem o anvelopă de 68 de miliarde, care a fost crescută anul acesta și chiar și luna trecută au fost majorate cu 20% salariile de la OPC, de la IMM-uri de la gărzile de mediu, în fine toate autoritățile de mediu, la fel soldele soldaților s-au dublat pornind acum de la salariul minim pe economie, adică toate aceste lucruri au avut un impact bugetar deja pe anvelopa de anul acesta pe care noi o aveam prognozată. La acestea s-au adăugat cele 80 de amendamente de la Senat și aproximativ 100 de amendamente de la Camera Deputaților. (…) S-au mai făcut majorări salariale, au mai fost creșteri de sporuri, coeficienți crescuți la anumite categorii de bugetari și normal că a trebuit să regândim tot ceea ce înseamnă anvelopa ca să ne încadrăm în 75 de miliarde, cât ne-au asigurat Finanțele că este posibil pentru anul viitor”, a explicat ministrul Muncii.

Vasilescu a anunțat și că legea, cu noile modificări, va trebui adoptată astăzi de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Raluca Turcan acuză blatul PNL-PSD la votul Legii Salarizării

Chiar dacă PNL a criticat declarativ Legea salarizării propusă de PSD, președintele interimar al partidului, Raluca Turcan, a anunțat ieri că vor fi deputați liberali care vor vota în plenul de azi în favoarea Legii salarizării. Ea a catalogat proiectul ca fiind „o făcătură de lege pe sistemul public de salarizare”. Turcan a precizat că unii deputaţi PNL au „impulsionări” din partea aleşilor locali ai formațiunii pentru a privi „partea plină a paharului” pe Legea salarizării unitare, anume majorările salariale pe Educaţie, Sănătate şi ierarhizarea din administraţia publică locală. (Ana Petrescu)

„Sorin Grindeanu îi dă K.O. tehnic lui Liviu Dragnea”

Senatorul PNL, Florin Cîțu, vicepreședinte al Comisie bugetfinanțe, a dezvăluit ieri, pe contul de Facebook, motivul tensiunilor în PSD provocate de Legea Salarizării. „Grindeanu, «încrezător » în programul de guvernare Dragnea, a solicitat să vadă performanța reală a MFP versus economie. Și, evident, a venit graficul care conținea informația care i-a stins lumina. Sunt curios cine va câștiga din lupta Grindeanu vs Dragnea” a scris Cîțu. Graficul prezentat arată în procente indicatorii economici versus performanța Ministerului de Finanțe: Consumul este 6, creșterea economică este 5.7, creșterea salariilor 19.5. În cifre roșii este indicată performanța Ministerului: Impozit pe profit de -5.9, -7.7 TVA, cifra contribuțiilor sociale e 15, iar impozitul pe venit este 13. Așadar, încasările de la buget nu acoperă majorările salariale propuse. (Ana Petrescu)

Sindicatele se pregătesc să iasă în stradă

Nemulțumite pentru că amendamentele cerute de ele nu au fost acceptate de senatori, sindicatele sunt pe picior de război.

Cele din Educaţie au anunțat că fac un referendum pentru a stabili formele de protest în urma anunţului făcut de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, potrivit căruia majorările salariale din Educaţie şi Sănătate se vor face etapizat, de la 1 ianuarie şi respectiv 1 martie 2018, până în 2022.

„Încalcă programul de guvernare”

„În momentul de faţă, discutăm despre încălcarea programului de guvernare şi încălcarea este foarte gravă atâta vreme cât Parlamentul României, prin hotărâre, şi-a aprobat programul în cauză. Dacă e să ne raportăm strict la programul în cauză, noi ar fi trebuit să beneficiem de o creştere salarială de 20% de la 1 iulie 2017 şi de încă o creştere salarială de la 1 ianuarie 2018, cu 30%”, a explicat, pentru Mediafax, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”.

Liderul sindical spune și că „pe legea cadru privind salarizarea, cele două etape au fost reduse la una singură, respectiv o creştere salarială de 50% de la 1 ianuarie 2018. Deci e o primă încălcare a programului de guvernare, iar acum discutăm de o încălcare şi mai gravă pentru că, descoperindu-se că nu ar fi bani suficienţi şi că s-au aprobat nişte amendamente care cresc impactul bugetar al legii salarizării, de fapt Educaţia va beneficia de la 1 ianuarie 2018 de o creştere salarială de 25% şi de la 1 martie 2018 încă 20%. Ce să mai creadă salariatul din Educaţie vizavi de modul în care politicienii îşi respectă angajamentele?!”.

„Grevă generală în 12 iunie”

„Vom vedea ce se va întâmpla, vom avea referendum pentru grevă generală din data de 12 iunie. Suntem nemulţumiţi de poziţionarea în grilă a situaţiei din învăţământ şi amânarea acordărilor majorărilor salariale”, a arătat, la rândul său, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

„Din regină, Sănătatea a ajuns Cenușăreasă”

La rândul lor, sindicaliştii din Sănătate spun că aceste decalări, dar și amendamentele votate la foc automat, sunt o surpriză foarte neplăcută. „Nu am ştiut că o să se întâmple lucrul acesta (…) Doamna ministru (Lia Olguța Vasilescu, n.r.), care a vorbit înainte la televizor şi pe urmă cu noi, ca de obicei, să ne dea nişte explicaţii. Spune că s-au acceptat nişte amendamente până la zona de 1 martie, că altfel nu au bani”, a spus, pentru Mediafax, Leonard Bărăscu, preşedinte Sanitas.

„Sunt salarii care vor fi tăiate”

Iulian Pope, primvicepreședin tele Sanitas, a explicat pentru EVZ, că deși „medicii și o parte din asistenții medicali au rămas în continuare cu majorarea salarială promisă, dar de la 1 martie 2018, vor fi categorii întregi de personal din Sănătate care vor pierde financiar de la 1 ianuarie. Vorbesc de infirmieri, probabil o parte din asistenții medicali. Apoi, acest Articol 25 din Lege, care plafonează sporurile la nivel de 30% din bugetul de salarii pe unitate sanitară ne face praf. Toate sporurile sunt tăiate, în ciuda promisiunilor. Nu ne pun pe picior de egalitate cu ceilalți funcționari publici. Va trebui să studiem aceste modificări, dar dintr-o primă imagine, din regină, Sănătatea a ajuns cenușăreasă! Da, ne gândim să ieșim în stradă”.

To Top

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Acest website foloseste cookie-uri proprii și de la terți pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online. Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului.

Inchide