Arena politica

Motivul real pentru care Țuțuianu a fost decapitat! A declasificat un document EXPLOZIV despre cum Armata i-a recompensat pe minerii implicații în evenimentele din 1990!

Bomba anului! Ăsta este secretul pe care politicienii vor să-l acopere cu fumigenele aruncate de PSD și televiziunile penalilor! Așa s-a consolidat PSD la conducerea României: cu pumni, gloanțe și morți nevinovați! De asta vor să termine cu DNA și Parchetul General!

Țuțuianu a desecretizat pe 8 august un document care-i îngroapă pe Iliescu și Roman în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990! Adresa internă a MApN din 18 iunie 1990 a fost desecretizată printr-o Hotărâre de Guvern (566/4 august 2017), semnată de premierul Mihai Tudose și de ministrul Apărării Naționale Adrian Țuțuianu. Documentul consemnează cantitățile de alimente și produsele de igienă oferite muncitorilor și minerilor care au participat la înăbușirea protestelor din iunie 1990.

Un document pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a declasificat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General și anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne.ro ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.

Este vorba despre o adresă trimisă în 18 iunie 1990 prin care comandantul Serviciilor Armatei, general-maior Ioniță Botoș, îi solicită prim-adjunctului ministrului Apărării Naționale, generalul Vasile Ionel, să aprobe darea la scădere a unor cantități de alimente și obiecte de igienă oferite civililor care „au participat la restabilirea ordinei și liniștei în capitala țării” între 14 și 17 iunie 1990.

Potrivit adresei, în perioada menționată, MApN a asigurat, din fonduri publice, hrana minerilor veniți din Valea Jiului să „curețe” Piața Universității: aceștia au primit conserve de carne, cârnaţi, slănină, unt, ouă, biscuiţi și alte alimente.

În plus, MApN le-a distribuit sute de perechi de salopete, bocanci, chiloţi şi ciorapi, precum și produse de igienă personală. Cheltuielile Ministerului s-au ridicat la valoarea totală de 866.000 de lei.

Ce spune documentul declasificat

Adresa internă a MApN din 18 iunie 1990 a fost desecretizată printr-o Hotărâre de Guvern (566/4 august 2017), semnată de premierul Mihai Tudose și de ministrul Apărării Naționale Adrian Țuțuianu.

Documentul consemnează cantitățile de alimente și produsele de igienă oferite muncitorilor și minerilor care au participat la înăbușirea protestelor din iunie 1990.

„Potrivit dispozițiilor primite din partea Guvernului României în perioada 14-19 iunie 1990, Ministrul Apărării Naționale a asigurat hrănirea unor forțe civile ce au participat la restabilirea ordinei și liniștei în capitala țării. În acest scop, au fost distribuite și consumate cantitățile de produse specificate în Anexa nr. 1”, consemnează comandantul Serviciilor Armatei.

Anexa 1, care face parte dintre filele declasificate, arată că minerii au primit, între altele, 5.484 de pâini, 4.200 de conserve cu carne de vită şi tot atâtea cu carne de porc, dar şi 57 de kilograme de cârnăciori olteneşti.

Din documentul declasificat reiese că, în iunie 1990, conducerea Serviciilor Armatei s-a gândit și la nevoile neprevăzute ale civililor duşi în Capitală.

Potrivit Anexei 2, acestora le-au fost distribuite materiale de echipament şi de igienă personală, printre care peste 1400 de perechi de ciorapi, 950 de perechi de chiloţi sau 750 de periuţe de dinţi.

Cine erau semnatarul şi destinatarul adresei

Semnatarul documentului, comandantul Serviciilor Armatei, era general-maior Ioniță Botoș. Acesta a fost unchiul generalului Ilie Botoș (52 de ani), procuror general al României între 2003 şi 2006, actualmente director general adjunct al Direcției Generale de Informații a Armatei.

Destinatarul adresei era prim-adjunctul ministrului Apărării Naționale, generalul Vasile Ionel.

Școlit la Academia de Artilerie și Rachete de la Moscova între 1949 și 1954, Vasile Ionel a ajuns șef al Direcției de Înzestrare a Armatei, funcţie ocupată timp de 17 ani, din 1963 în 1980.

În 1980, pe baza unui dosar întocmit de Direcția de Contrainformații Militare a Securității, Nicolae Ceaușescu l-a trecut pe Vasile Ionel în rezervă, pe motiv că era agent sovietic.

La câteva zile după Revoluție, Vasile Ionel a fost numit șef al Marelui Stat Major al Armatei, calitate în care a cumulat și funcția de prim-adjunct al ministrului Apărării. La 1 mai 1991, Ion Iliescu l-a numit șef al Administrației Prezidențiale, poziţie pe care a deţinut-o până în 1994.

În mărturia sa din dosarul mineriadei, consemnată de ziarul România liberă, Vasile Ionel (care a murit în 2005) susținea că i-ar fi cerut președintelui Ion Iliescu „să nu implice Armata în această acțiune de restabilire a ordinii în Piața Universității, deoarece legea interzice acest lucru, iar Ministerul de Interne are efective suficiente, de peste 11.000 de militari”.

Într-un interviu difuzat de B1 TV, generalul Victor Atanasie Stănculescu, care era ministru al Apărării în iunie 1990, spunea că este foarte probabil ca Vasile Ionel să fi fost adevăratul șef al rețelei KGB-GRU în România.

Documentul desecretizat de MApN mai arată că alocarea acestor resurse s-a făcut „potrivit dispoziţiilor Guvernului”. În vara lui 1990, prim-ministru era Petre Roman. De-a lungul acestor ani, şi el a negat că ar avea vreo culpă legată de mineriada din iunie 1990.

În 1992, Petre Roman a câștigat alegerile pentru conducerea FSN, ceea ce i-a determinat pe Ion Iliescu și pe susţinătorii săi, „aripa dură” a partidului, să se desprindă într-o nouă formaţiune: Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).

După numai câteva luni, Iliescu şi FDSN au câştigat alegerile prezidenţiale şi, respectiv parlamentare din acel an. Ulterior, FDSN avea să fie redenumit Partidul Democraţiei Sociale din România, iar astăzi îl cunoaştem ca Partidul Social-Democrat − PSD.

Sub conducerea lui Petre Roman şi în urma unor fuziuni cu tot felul de partide mai mici, FSN a ajuns să se numească Partidul Democrat − predecesorul fostului PDL, care a fuzionat cu PNL în 2014.

Mineriada din 13-15 iunie 1990

„Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”.(Fragment din rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul Mineriadei)

*

Oficial, mineriada din 13-15 iunie s-a soldat cu 7 morți, peste 700 de răniți și circa 3.500 de oameni bătuți. Asociația Victimelor Mineriadelor susţine însă că numărul morţilor din cele trei zile ar fi de 188.

Dosarul mineriadei din iunie 1990 a ajuns în instanță abia în acest an. Timp de 28 de ani, majoritatea liderilor politici de atunci au negat orice implicare a instituțiilor statului în aducerea minerilor și în violențele de stradă.

Printre persoanele trimise în judecată cu acuzația de crimă împotriva umanităţii se numără președintele Ion Iliescu, premierul de atunci, Petre Roman, primul director al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu, şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.

Discursul lui Ion Iliescu din 14 iunie 1990 din Piata Victoriei:




Sursa: comisarul
Spre TOP

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Acest website foloseste cookie-uri proprii și de la terți pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu “cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitara emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Cookieurile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod asa ca nu pot fi executate nici nu pot auto-rula. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca nu veti mai primi/vedea publicitate online. Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba setarile cookie-urilor. Aceste setari se gasesc de regula in “optiuni” sau in meniul de “preferinte” al browserului.

Inchide