Guvernul Grindeanu a dat o lovitura grea primariilor si consiliilor judetene, unele ramase fara buna parte din banii pentru investitii. Asta pentru ca, dupa cum sustin primari si presedinti de CJ, Executivul PSD a decis majorari salariale si taieri de taxe, iar administratia locala trebuie sa le suporte fara nicio compensatie de la bugetul de stat.

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a detaliat pentru Ziare.com masurile care greveaza bugetele locale.

„In primul rand, a fost majorarea cu 20% a salariilor celor din administratia publica locala. Aceasta crestere a insemnat intr-un oras mare o influenta intre 1 si 3 milioane de euro, in functie de numarul de angajati.

Alt impact a fost decizia CCR care prevede ca salarizarea pentru aceeasi pozitie in administratia locala trebuie sa fie aceeasi peste tot. Ca urmare, mai multe primarii si consilii judetene, mai ales din estul tarii, au fost nevoite la inca o majorare de salarii care s-a ridicat la 25-30%.

Al treilea element a fost majorarea cu 50% a salariilor artistilor. Acolo unde autoritatile locale au in subordine filarmonici, teatre, ansambluri folclorice, deficitele cumulate se ridica si la 6 milioane de euro, daca este vorba despre o autoritate locala mare.”

Colac peste pupaza, primariilor le-a fost luata si o importanta sursa de venit prin anularea taxelor pe tranzactiile imobiliare sub 100 de mii de euro, adica imensa majoritate. „Taxa aceasta de 3% nu se mai incaseaza la bugetele locale. La un municipiu ca Oradea impactul este de 700 de mii de euro”, spune Ilie Bolojan.

Nici dinspre consiliile judetene situatia nu se vede mai bine: „Marirea salariilor a fost o decizie perversa a Guvernului. Nimeni nu contesta necesitatea majorarii salariilor, dar in administratia locala ea trebuie facuta de autoritatile publice locale din bugetele proprii, in timp ce in cazul institutiilor din subordinea Guvernului au fost aprobate sume suplimentare din bugetul de stat.

Marirea ar fi trebuit acoperita de bugetul central pentru a nu afecta bugetul de dezvoltare. Guvernantii nu au spus ca pentru marirea bugetului de salarii este redusa suma destinata investitiilor. Se dau salarii in loc sa se bage banii in dezvoltarea locala”, ne-a declarat la randul sau presedintele CJ Cluj, Alin Tise.

In Oradea, deficitul a fost de peste doua milioane si jumatate de euro. La nivelul CJ Cluj, marirea bugetului de salarii pentru aparatul propriu, scolile speciale, institutiile de cultura si directiile de asistenta sociala si protectia copilului costa 12 milioane de euro pe an.

De unde banii?

„In general, deficitele s-au dus in reducerea investitiilor din surse proprii ale autoritatilor locale. Este adevarat ca exista posibilitatea finantarii investitiilor din fonduri europene, dar e putin probabil ca ele sa se faca in acest an, ghidurile nu sunt publicate, din pacate, guvernele pe care le-am avut din 2014 pana astazi nu au reusit sa le finalizeze.

Nu exista proiecte in derulare, abia acum cei mai avansati dintre noi incepem sa semnam niste contracte de finantare”, spune Ilie Bolojan.

Totusi primarul din Oradea a reusit sa evite taierea investitiilor „prin anularea unor sporuri salariale, reducerea de personal, reducerea cheltuielilor de deplasare, functionare si prin cresterea veniturilor prin majorarea taxelor locale, precum cele de parcare. Asa am reusit sa compensam 70% din acest deficit. ”

Pentru un Consiliu Judetean este insa mai greu: „sa umbli la un spor castigat de un functionar public e greu, iar noi, la CJ Cluj, nu dam decat sporurile prevazute de lege. Primariile au si alte parghii, dar noi nu incasam taxe si impozite, deci nu am avut de unde sa taiem suma fara sa afectam dezvoltarea. Asa ca, in loc sa gandim bugetul incepand de la investitii, l-am gandit pornind de la salarii.”

Concret, judetul Cluj a pierdut cam o treime din banii pentru investitii: „bugetul e in jur de 100 de milioane de euro, bugetul de investii era in jur de 35 de milioane si a fost redus cu 12 milioane. In cazul judetelor mici, cu bugete mai mici, dar un efort comparabil de marire a salariilor, impactul e si mai mare. ”

Solutia Guvernului: impozite mai mari din majorarea salariului minim

Alesii locali s-au plans la Guvern de unde li s-a dat o singura solutie, nefezabila dupa cum sustine Ilie Bolojan, sa-si acopere deficitul: „ipoteza pe care merge Ministerul Finantelor este ca va exista o compensare generata de cresterea salariului minim, insa aceasta masura va avea impact mai mare in orasele mici si comune, pentru ca acolo sunt concentrate cele mai multe salarii minime.”

Primarii si presedintii de consilii judetene PSD se confrunta cu aceeasi problema, insa cei mai multi refuza sa vorbeasca despre ea.

Primarul Iasului, Mihai Chirica, a recunoscut, totusi, pentru Ziare.com ca aceste cresteri salariale „s-au resimtit peste tot in bugetele locale printr-o reducere a altor categorii de cheltuieli, in conditiile in care aceste majorari nu au avut un suport in alocari de la bugetul de stat.

Am depasit fondul de salarii al anului precedent cu aproximativ 15 milioane de lei, iar pe ansamblu, cu celelalte structuri deconcentrate din subordinea municipiului Iasi, ne ducem spre 40 de milioane de lei pentru 2017.”

Mihai Chirica sustine insa ca a reusit sa nu taie investitiile: „de vreun an de zile am stopat angajarile in primarie, am incercat sa reduc din alte categorii de cheltuieli, asa ca am reusit sa avem din fonduri proprii unul dintre cele mai mari bugete de investitii din istoria orasului.”

La taieri de posturi primarul Iasului nu vrea sa ajunga, pentru ca „sarcinile nu s-au diminuat, dimpotriva, ele tot cresc, numarul de documente este enorm, se taie zeci de paduri pentru birocratie, asa ca nu prea poti sa reduci personal. O sa incercam sa mai reasezam personalul, sa facem structuri mai suple, mai usor de gestionat si astfel sa putem asigura fondul de salarii pana la sfarsitul anului.”

Dar pentru alesii PSD Guvernul ar mai putea avea o solutie de compensare mascata, adica mecanismul prin care, de obicei, guvernarea PSD isi favorizeaza structurile locale, dupa cum spune Ilie Bolojan:

„Un mecanism pe care-l vor pune probabil in practica sunt proiectele din PNDL. S-au depus cereri pe o pagina, doua, si nu exista niciun fel de criterii publice, verificabile, contestabile pe baza carora sa fie aprobate. Aprobarile nu se fac prin HG, nu se stie cine primeste, cat primeste.”

Iar lipsa de transparenta este pastrata intentionat, potrivit primarului din Oradea, pentru ca „exista un raport facut de Banca Mondiala pentru Ministerul Dezvoltarii, care propune niste criterii de prioritizare, dar care nu este pus in practica.

Daca ai bani sa asfaltezi un singur drum si trebuie sa alegi intre trei comune, studiul propune prioritate pentru drumul care leaga o comuna de un oras, de unde se poate exporta prosperitate. Daca faci drum intr-o comuna care se depopuleaza, sunt bani aruncati”.