Loading...
Adrian Ivan e decis sa reformeze ANIMV! Are in vizor doctoratele plagiate, diplomele acordate unor politicieni si reteaua de plagiatori detinuta de Gabriel Oprea! – Circul Politic

Adrian Ivan e decis sa reformeze ANIMV! Are in vizor doctoratele plagiate, diplomele acordate unor politicieni si reteaua de plagiatori detinuta de Gabriel Oprea!

Profesorul universitar Adrian Ivan a preluat in octombrie 2017 functia de rector al Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul” (ANIMV) si a declarat de la bun inceput ca vrea sa faca reforma.

In ultimii ani, presa a devoalat o serie de nereguli din interiorul acestei universitati militare, aflata in subordinea SRI.

Pentru 11 teze de doctorat sustinute la ANIMV au fost aduse puternice dovezi ca sunt plagiate.

Un concurs a fost aranjat pentru ca generalul Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, sa obtina gradul de conferentiar universitar.

Actualul ministru al Finantelor, Eugen Orlando Teodorovici, a primit diploma de absolvire a Colegiului National de Informatii (CNI), care face parte din ANIMV, desi el nu a trecut niciodata pragul institutiei.

Acestora li se adauga dezvaluiri legate de reteaua de plagiatori ai lui Gabriel Oprea sau despre politicienii care au dat buzna sa faca doctorate la Academia SRI.

Singurele masuri concrete luate pana acum au fost suspendarea activitatii CNI si emiterea unui verdict de plagiat.

Intr-un amplu interviu pentru PressOne, profesorul Ivan, fost sef al departamentului Studii Internationale si Istorie Contemporana de la Universitatea „Babes-Bolyai”, a exprimat o seama de intentii:

vom analiza toate tezele de doctorat, dar nu putem sa o facem peste noapte;
vom da verdicte de plagiat, dar avem nevoie de experti externi;
daca vom descoperi incalcari de lege, vom depune plangeri penale.
*

Ofertat de adjunctul directorului SRI
− Domnule Adrian Ivan, ati preluat conducerea Academiei Nationale de Informatii intr-un moment in care imaginea institutiei era grav afectata de acuzatii de incalcare a eticii academice si de plagiat in teze de doctorat. Ce ati gasit cand ati ajuns la ANIMV?

− Eu am preluat conducerea Academiei in 2017, insa stiti ca venisem aici in calitate de consultant, in 2016. Am constatat niste lucruri legate de o reforma incepute chiar inainte, sub mandatul predecesorului meu.

Academia si-a revizuit toata politica referitoare la deontologie si la etica. Noi am introdus, poate inaintea celorlalte universitati, un Cod nou de etica la toate programele, de la licenta la scoala doctorala.

Pana in 2017 m-am ocupat cu prioritate de scoala doctorala. Am propus si in Senatul Academiei s-a votat un nou regulament. Am incercat sa creez, si sper ca am reusit, o noua abordare in ceea ce priveste tezele de doctorat.

Si, in acelasi timp, am incercat sa creez o noua cultura referitoare la statutul conducatorului de doctorat, pentru ca avem in Academie conducatori tineri, cu CV-uri foarte bune.

Imaginea pe care trebuia sa o dea aceasta noua elita academica de intelligence a fost umbrita de dezbaterile din spatiul public privind anumite teze de doctorat, ca sa nu spun toate tezele de doctorat.

− Cum se face ca un profesor de la Cluj ajunge rectorul Academiei din subordinea SRI?

− In primul rand, Legea educatiei nationale prevede posibilitatea ca cineva din afara sa poata candida la conducerea unei universitati.

Noi suntem universitate militara, suntem o universitate subordonata SRI si, din acest punct de vedere, avem niste reguli.

Rectorul Academiei trebuie sa fie si ofiter al SRI. Inainte de a candida, am parcurs toate procedurile cerute de SRI. Vreau sa va spun ca am avut unele retineri cand am venit in calitate de consultant.

− Nu ati fost tocmai consultant, ati fost seful Scolii Doctorale.

− Nu am fost, si va pot explica. Stiti foarte bine ca ne-am intalnit aici la o reuniune (deschiderea anului universitar doctoral in 2016 – n.r.), la care a participat si domnul director Eduard Hellvig, si la care s-a lansat ideea de a restarta politicile Scolii Doctorale in Academie.

Eu am fost invitat de domnul director sa ma ocup de aceasta reforma a Scolii Doctorale si a activitatii doctorale.

− Dar dumneavoastra ati fost prezentat atunci ca director al Scolii Doctorale.

− Eu am cerut atunci, si am cerut si dupa aceea, sa nu se puna in dreptul numelui meu acea denumire de director al Scolii Doctorale.

De ce? In primul rand, legea nu imi permitea. Ca sa fii director intr-o scoala doctorala, trebuie sa fii membru in scoala doctorala respectiva, iar eu nu eram.

Primul lucru pe care l-am cerut domnului Iancu, rectorul de atunci, a fost sa nu se pronunte in ceea ce priveste statutul meu de director.

La discutia pe care am avut-o la Cluj cu domnul Bizadea, cand a venit si mi-a facut oferta…

− Domnul Bizadea, adjunct al directorului SRI, este cel care v-a convins?

− Da, este cel care m-a convins sa particip la acest proiect. Am discutat foarte clar si i-am spus atunci ca vin pentru a participa la concursul pentru postul de director la Consiliul Studiilor Universitare Doctorale (CSUD).

Directorul CSUD are rang de prorector al ANIMV, este prorectorul care se ocupa efectiv de activitatile doctorale. Sigur, domnul Bizadea coordoneaza activitatea Academiei.

Sarcina de a pune in practica aceste demersuri ii revenea domnului Iancu. Domnul Iancu stia cum stau lucrurile, de aceea a si renuntat de a ma numi directorul Scolii Doctorale.

Nu am fost niciodata directorul Scolii Doctorale. Nu am semnat niciun act in calitate de director al Scolii Doctorale, si va spun si de ce.

Cunosc foarte bine Legea educatiei Nationale si stiam ca pot fi acuzat de incompatibilitate intre functia mea de director de departament de la Cluj si cea de director de Scoala Doctorala, asimilata functiei de director de departament.

Ca urmare, mi s-a dat o insarcinare, printr-o hotarare a Senatului Academiei si prin decizia rectorului, de a coordona activitatile de doctorat.

Ceea ce nu insemna ca sunt directorul Scolii Doctorale. Mai mult decat atat, am fost numit membru in CSUD, pentru ca legea imi permitea si pentru ca indeplineam conditiile.

Am participat la concursul pentru director CSUD, pe care l-am si castigat. Nu am semnat niciodata actul managerial, pentru ca Academia, la plecarea domnului Iancu, ramasese fara rector. Ca urmare, se deschidea posibilitatea sa pot candida la functia de rector al Academiei Nationale de Informatii.

In momentul acela am avut o discutie cu conducerea SRI, pentru ca era normal sa am o discutie, si atunci am zis − Da, voi candida.

Mi-au zis: „Sigur, atunci trebuie sa parcurgi toate procedurile legate de SRI”. Si m-am apucat si le-am parcurs.

− Cu cat timp inainte de a candida la functia de rector ati devenit ofiter SRI?

− Am devenit ofiter SRI dupa ce am fost validat de Ministerul Educatiei ca si castigator al functiei de rector al ANIMV. Procesul de incadrare in SRI este anevoios, dureaza cateva luni.

In momentul in care am castigat concursul pentru functia de director CSUD, am inceput un proces de verificare, specific Serviciului. Verificarile au fost aprofundate dupa ce am castigat functia de rector.

− Ce grad aveti?

− Nu va pot comunica, pentru ca asta tine de secretul de serviciu. Puteti intui doar.

Sediul Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul”.

„Am cerut noii Comisii de Etica sa ia toate tezele si sa faca o analiza”
− Domnule Ivan, pana in 2017, la ANIMV au fost sustinute 84 de teze de doctorat.

− Sub mandatul meu a mai fost sustinuta o teza.

− Atunci vorbim despre 85 de teze, in momentul de fata. Despre 11 teze de doctorat, in spatiul public au aparut informatii ca sunt plagiate. Comisia de Etica a ANIMV nu s-a pronuntat, pana la numirea dumneavoastra in pozitia de rector, asupra niciuneia dintre aceste teze, cu toate ca, potrivit Legii Educatiei, Codului Studiilor Doctorale si Codului de Etica al Academiei, ar fi trebuit sa faca lucrul acesta.

− Aici, o mica precizare. Comisia s-a pronuntat pe teza de doctorat a doamnei Florica Diaconescu, pe care a si prezentat-o dupa aceea, catre Ministerul Educatiei Nationale, cu propunere de retragere a titlului.

− Bun, vorbim despre 11 teze cu probleme si doar pentru o singura teza exista un verdict din partea Comisiei de Etica. Dupa ce ati devenit rector, conducerea ANIMV a pus in discutie verificarea acelor acuzatii aparute in presa?

− La propunerea mea s-a schimbat inclusiv regulamentul Comisiei de Etica, pentru ca erau inadvertente legate de expertiza pe care poate sa o ofere.

Eu m-am inspirat dupa universitatile mari din Romania − Universitatea din Bucuresti, Universitatea de Vest din Timisoara, care au dat posibilitatea angajarii de experti pe langa Comisiile de Etica.

In acest moment, exista o situatie prezentata de Consiliul Stiintific al Academiei, care a hotarat sa treaca toate tezele prin softul antiplagiat.

Acel soft constata doar similitudinile. Urmeaza sa vina o comisie de experti sa analizeze foarte bine teza, sa spuna daca e plagiat sau nu si sa isi asume decizia prin semnatura.

De la venirea mea s-a intamplat urmatorul lucru: am cerut noii Comisii de Etica sa ia toate tezele, in baza acelei analize facute cu softul antiplagiat, in ordinea sustinerii lor, si sa faca o analiza pe baza lucrurilor descoperite si pe baza unei comisii de experti.

Acolo unde ei constata ca s-a incalcat legea, am cerut in mod expres sa isi recruteze imediat comisii de experti si sa ne dea o solutie. Unele solutii le voi avea cat de curand si, daca se constata ca este plagiat, voi face propunere de retragere a titlului de doctor.

− Spuneti ca ati trecut toate tezele printr-un soft antiplagiat. Lucrul acesta se face extrem de usor. La 85 de teze, un soft antiplagiat poate sa emita rapoarte de similitudine in doua zile. Daca spuneti ca aveti acest raport, in cate teze sunt probleme semnalate de rapoartele antiplagiat?

− Nu o sa va dau un procent.

− Dati-mi un numar, nu un procent, un numar de teze.

− Sunt teze care au procente de similitudine aflate intr-o zona rosie, dar nu dau niciun numar, pentru ca se gasesc in procedura de analiza si ar fi un abuz din partea mea sa induc o idee…

− Cand va fi finalizat procesul?

− As impune un termen-limita, insa sunt grevat de acele comisii de experti carora nu le pot cere de azi pe maine sa faca o analiza si sa dea un punct de vedere. Sigur, vom discuta cu fiecare comisie despre un termen rezonabil in care sa emita raportul.

Stiti prea bine ca este vorba despre a aduce profesori din afara institutiei, care au si ei jobul lor, mai ales ca nu pot sa-i angajez in regim de plata cu ora sau alt regim salarial.

− Cate astfel de comisii de experti ati intrunit pana acum?

− Pana in acest moment, in mandatul meu s-a intrunit o comisie de experti.

− Adica cea pentru doamna Florica Diaconescu.

− Nu.

− Deci pentru o alta teza.

− Da, pentru o alta teza.

„Ardeleanul zice asa: eu pot, si vreau, si ma pricep, dar de ce atata graba?”
− Noua doctori ai ANIMV, printre care si fostul premier Mihai Tudose, au cerut sa renunte benevol la titlul de doctor in martie 2016. Fata de sase persoane exista dovezi categorice de plagiat. Alte trei persoane au cerut retragerea, iar eu presupun ca si acele persoane stiu ca au plagiat. Exista o analiza a tezei de doctorat a domnului Mihai Tudose?

− Da, exista, si ea este in proces la CNATDCU. Noi am trimis un punct de vedere care a fost stabilit pe baza unei comisii de experti. Nu va pot spune rezultatul, pentru ca procedura este in derulare. Dar noi avem un punct de vedere inaintat la CNATDCU.

− Deci, a doua comisie de experti despre care vorbeati este pentru teza domnului Tudose.

− Da, este pentru teza domnului Mihai Tudose.

− V-a cerut CNATDCU punctul de vedere sau l-ati oferit benevol?

− Am fost sesizati de CNATDCU pe teza domnului Tudose.

− Deci nu l-ati oferit benevol.

− Totul se petrecea in toamna, cand eu eram proaspat ales rector. A coincis intr-un fel demersul facut de CNATDCU cu venirea mea la conducerea Academiei.

Dar vreau sa va spun ceva: aceste teze, despre care vorbiti dumneavoastra, sunt in proces de analiza, ca, de altfel, toate celelalte teze, si s-a tinut cont si de ce a aparut in spatiul public.

− In august se implinesc trei ani de cand am facut o serie de dezvaluiri despre tezele plagiate la ANIMV. De trei ani nu exista nici macar o verificare macar a tezelor asupra carora…

− Exista, stati putin.

− Nu exista un verdict…

− Asta e altceva, dar exista verificari. S-au facut verificari si in perioada cand eu coordonam activitatea de doctorat si au continuat verificarile, cu o intensitate mai mare, dupa venirea mea in calitate de rector si comandant.

− Ce vreau sa spun este ca se lasa senzatia ca ANIMV incearca sa acopere neregulile si chiar ilegalitatile.

− Dumneavoastra sunteti din breasla mea, pentru ca sunteti si lector universitar. Eu le spun studentilor mei ca in istorie exista doua abordari in ceea ce priveste innoirea unei institutii.

Exista abordarea facuta de Iosif al II-lea, cu reformismul de tip iluminist, incet, pe etape, cu constructii institutionale foarte serioase, si exista cealalta abordare, a Revolutiei Franceze.

Eu sunt ardelean. Dumneavoastra, daca ati fi in cazul meu, pentru ce ati opta? Fireste ca pentru cea iluminista.

− Dar au trecut, totusi, trei ani de zile.

− Doamna Sercan, eu sunt ardelean.

− Cati ani trebuie sa asteptam ca sa vedem niste rezultate?

− Prima data mi-am facut temele, dupa aceea am creat institutiile in cadrul Academiei, am dat regulamentele necesare, si acum astept ca ele sa produca consecinte.

− Puteti sa ne dati un orizont de timp pentru cand vor exista verdicte macar in cazul celor sase teze pentru care presa a facut munca in locul ANIMV?

− Nu stiu daca sunteti ardeleanca sau nu, dar sigur ati facut o facultate in Ardeal. Ardeleanul zice asa: eu pot, si vreau, si ma pricep, dar de ce atata graba?

− Stiu bine si aceasta gluma, mama mea este ardeleanca, dar intrebarea este: cand?

− Dar de ce atata graba?

− Dati-mi un orizont de timp. Un an, doi, trei? La ce sa ne asteptam?

− Stiti de ce nu va dau un orizont de timp? Pentru ca eu cred in procese facute constient, legal si duse pana la capat.

Atunci cand vor fi verdictele acelea, fiti sigura ca ele vor fi facute cu respectarea legii. Eu am aceasta credinta, aceasta constiinta individuala, ca trebuie sa o fac conform legii.

− Dar nu va cere nimeni sa incalcati legea.

− Sunt procese care dureaza, doamna Sercan, nu le putem face de azi pe maine. Pentru dumneavoastra e mai simplu.

De ce? Va duceti la biblioteca, vedeti o teza de doctorat, comparati toate paragrafele care va sunt suspecte si dupa aceea veniti cu un articol de presa si spuneti „asta e plagiat”.

Mi-ar placea sa pot face lucrul acesta. Dar, intr-o institutie militara, e vorba de proces, e vorba de proceduri.

Sunt reguli, eu nu sunt ayatollahul acestei institutii, eu sunt rectorul ei, iar asta inseamna si de a duce lucrurile intr-un sens de respect fata de cetatean si fata de lege.

− V-a cerut CNATDCU sa elaborati rapoarte de analiza si pentru alte teze de doctorat, in afara de teza domnului Tudose?

− Nu. Si pentru ca ati amintit tezele suspectate in spatiul public, CNATDCU spune ca nu mai are nicio procedura pentru a face o sesizare.

M-am asteptat intotdeauna, mai ales de la venirea mea − ma astept, de fapt, si acum −, sa mi se trimita o sesizare pe anumite teze. Ei spun − „Domnule, noi am trimis candva”. Acel „trimis candva” sigur ca ma priveste.

− Adica, CNATDCU a trimis catre Academie niste sesizari candva, la un moment dat.

− Da, stiti cand? Atunci cand persoanele respective si-au exprimat dorinta de a renunta la tezele de doctorat si au intrat sub incidenta acelei Ordonante de Urgenta, iar pana s-a dat decizia Curtii Constitutionale, a existat o perioada moarta.

− Bun, si atunci Academia ce a facut cu acea sesizare primita de la CNATDCU?

− Nu a facut nimic si, stiti prea bine, pentru ca dumneavoastra ati primit raspunsul conducerii Academiei de atunci, ca au intrat sub incidenta altei legi si nu mai pot sa deruleze proceduri.

− Deci, in acest moment, vreti sa spuneti ca CNATDCU nu mai poate sa faca absolut nimic?

− Asa spun cei de la CNATDCU. Intrebati CNATDCU. Haideti sa va spun ceva. Eu, in ciuda faptului ca nu am mai primit nicio sesizare, am supus toate tezele, inclusiv cele despre care vorbiti dumneavoastra, analizei Comisiei de Etica si a comisiilor de experti pe care are dreptul sa le angajeze.

− Dumneavoastra faceti parte din Comisia de Stiinte Sociale a CNATDCU si aveti destul de multa experienta de lucru in CNATDCU. Vi se pare normal blocajul sau lipsa de actiune de la Sectia de Stiinte militare?

− Eu sunt vicepresedintele Comisiei de Stiinte Sociale. Eleganta mea academica ma obliga sa nu comentez ceea ce fac colegii mei de la celelalte comisii de specialitate. Intrebati-i pe ei.

− Inactiunea lor va avantajeaza pe dumneavoastra, ca rector al Academiei Nationale de Informatii.

− Nu ma avantajeaza deloc.

− Le-ati facut o solicitare?

− In baza a ce?

− In baza faptului ca sunteti rectorul Academiei Nationale de Informatii. Nu puteti sa le cereti sa va trimita acele sesizari care au fost facute la ei la momentul 2016?

− Sa fac o solicitare sa mi se spuna ce? Am avut discutii in sensul acesta, dar ei imi spun ca nu le permite legea sa mai faca inca o data o sesizare pe acelasi subiect.

Doamna Sercan, nu ma feresc de nicio sesizare, venita de oriunde, de la presa, din mediul academic, in ceea ce priveste cele 85 de teze.

Stiti de ce? Asta impieteaza efectiv asupra activitatii Academiei, care nu are ca tinta neaparat doctoratul, ci are ca tinta pregatirea ofiterilor de informatii.

Profesorul Ivan, in dialog cu jurnalista Emilia Sercan.

„Sub mandatul meu nu s-a facut o ancheta referitoare la Gabriel Oprea”
− Tezele sustinute incepand cu 2011, care reprezinta majoritatea in ANIMV, prevad depunerea unei declaratii pe propria raspundere privind falsul in acte publice, prin care conducatorul si doctorandul, in egala masura, isi asuma originalitatea tezei. Doamna judecator Florica Diaconescu are verdict de plagiat. Va depune ANIMV plangere penala impotriva doamnei Diaconescu si a domnului Gabriel Oprea, conducatorul dumneaei?

− Sa va explic cum functioneaza raporturile in cadrul SRI. Demersurile in acest sens sunt normale si sunt prevazute de lege, dar noi avem nevoie intotdeauna si de un acord din partea „Juridicului” de la noi.

Vom vedea ce vor spune cei din departamentul Juridic, daca ne indreptam sau nu ne indreptam impotriva doamnei Diaconescu cu plangere penala.

− Dar nu ati facut un asemenea demers pana acum.

− Am anuntat Departamentul Juridic. La noi, se anunta conducerea SRI si toate celelalte departamente implicate.

− Deci, in momentul de fata se evalueaza situatia.

− Da, se evalueaza situatia acestui caz, si nu numai.

− Daca vor exista si alte cazuri, sa ne asteptam sa se faca plangeri?

− Exact, se vor face toate demersurile necesare. Dar noi functionam ca o organizatie unitara: Serviciul depune, nu neaparat Academia.

− Domnul Gabriel Oprea a fost angajatul Academiei Nationale de Informatii?

− Din ceea ce cunosc, domnul Gabriel Oprea a fost conducator de doctorat in Academia Nationala de Informatii. Fiecarui conducator de doctorat i se face un contract de plata cu ora.

De obicei, si potrivit legii, contractul este pe un an de zile si se reinnoieste in fiecare an. Din cate stiu sigur, el nu a fost niciodata profesor titular in Academia Nationala de Informatii.

− Potrivit unui raspuns primit in 2015 de la ANIMV, in 2008 domnul Gabriel Oprea si-a transferat in cadrul Academiei atat atributiile de profesor universitar, cat si pe cele de conducator de doctorat, in baza unei hotarari a Senatului Academiei. Dumneavoastra stiti ca Legea Educatiei interzicea transferul. S-a facut o ancheta interna in ANIMV referitoare la acest aspect?

− Sub mandatul meu nu s-a facut ancheta, pot sa v-o spun. Eu am avut alte subiecte, mult mai arzatoare pentru consolidarea Academiei, ca sa ma mai uit si la cazul acesta.

Dar o sa-l iau in seama si o sa vedem cum stau lucrurile. Din cate stiu eu, el a functionat doar in calitate de conducator de doctorat, nu si de profesor.

− Pana in 2015, Scoala Doctorala a ANIMV a functionat ca un magnet pentru oameni politici, magistrati sau inalti functionari ai statului, care au cautat sa se imprieteneasca cu SRI sau care au cautat chiar protectia SRI. Luati in calcul varianta ca numai persoanele care au de-a face cu sistemul de informatii sa poata urma un doctorat la ANIMV?

− Potrivit legii, nu pot sa fac lucrul acesta in momentul de fata. Aici, doctoratul a functionat numai in regim de fara frecventa.

Un doctorat serios, asa cum il vad eu, trebuie sa functioneze prin permanenta, prin participarea studentului zi de zi la activitatile de cercetare.

La venirea mea, s-a schimbat regula. Am introdus doctoratul cu frecventa, destinat in special ofiterilor de informatii. Avem deja ofiteri in curtea aceasta care fac doctoratul si care sunt angajatii ANIMV.

Prin demersurile mele, am obligat efectiv unitatile SRI sa ii detaseze la ANIMV. Nu mai sunt in unitatile lor, sunt aici, si eu sunt foarte mandru de ei.

De ce? Au un CV bogat, cu masterate luate in strainatate, sunt si absolventi de ANIMV, de la care sper ca voi avea niste produse stiintifice pe masura.

− In octombrie 2017, SUA au introdus doctoratul in studii de securitate la Academia Nationala Militara, dar ei au limitat accesul doar pentru persoanele care lucreaza in domeniu si pentru cele care au terminat un masterat in Studii de securitate sau in arii conexe.

− Sa stiti ca si noi avem aceste conditii recomandate. In momentul in care vine candidatul, luam in calcul licenta sau masteratul pe care l-a terminat. Nu facem diferenta intre licenta sau masteratul luat aici si cele luate la, stiu eu, Universitatea din Bucuresti.

− S-a luat in calcul vreo secunda, la nivelul conducerii SRI si a ANIMV, desfiintarea sau inchiderea Scolii Doctorale?

− Da. Am discutat foarte serios asta cu conducerea SRI. Mi-am pus chiar eu problema: ce fac cu ea, o inchid si deschid alta? O inchid definitiv si nu mai fac nimic in domeniul acesta?

Nu tine neaparat de hardcore-ul nostru, decat in masura in care aceasta Scoala poate sa aduca produse stiintifice care sa imbunatateasca activitatea SRI.

Dupa dezbaterile acestea, am zis − este o scoala infiintata, este greu sa infiintezi o scoala doctorala, iar in momentul acesta legislatia este foarte neclara. Putem infiinta domenii de doctorat, dar nu si scoli doctorale propriu-zise.

Si atunci am convenit, dupa discutii si cu partenerii nostri din NATO, si mai ales cu partenerii nostri din America. Mai ales ca nu avem, in spatiul Europei de Est, o alta scoala doctorala in studii de securitate si intelligence.

Ce pot sa fac eu, si asta mi-o pun zilnic ca problematica, este sa fac o scoala doctorala functionala, si de aceea pot sa spun ca am putini conducatori de doctorat in momentul acesta, dar sunt specializati in Studii de securitate si intelligence.

De la venirea mea, am cerut celorlalti conducatori care se mai gaseau aici sa isi faca o analiza foarte serioasa pe tezele pe care le aveau in sustinere, pe CV-urile doctoranzilor, pe demersurile lor, si sa vina cu propuneri.

Celor care nu au putut sa faca lucrul acesta le-am strans mana prieteneste. Unii au cerut singuri plecarea din Scoala Doctorala, si nu este vorba despre cei pe care ii stiti dumneavoastra.

Inainte de venirea mea, conducatorii de doctorat din aceasta Scoala au castigat, intr-un consortiu format din mai multe universitati din afara Romaniei, un program de doctorat care se numeste Esential, un program Marie Curie.

Faceti o analiza asupra universitatilor romanesti, asupra programelor de doctorat si spuneti-mi in cate universitati mai gasiti un program de genul acesta. Aprobat de Comisia Europeana.

Inca dinainte de a deveni rector, am facut toate demersurile necesare ca sa schimb Hotarari de Guvern care ne grevau organizarea studiilor de doctorat pentru civili. Am reusit.

Acum avem trei studenti straini in curte, iar anul viitor o sa mai avem inca trei studenti straini. Ei sunt coordonati in co-tutela de profesori din ANIMV si de la universitati din Malta, din Gröningen.

Daca reusesc cu cei trei sa fac teze de doctorat serioase, am pus o caramida la Scoala doctorala de Studii de securitate, asa cum o visez eu.

„Eu am lansat studiile de securitate la Cluj in premiera”
− Remarc ca ati spus „teze de doctorat serioase”. O sa schimb foarte putin registrul. Ce rol ati avut in numirea fostei dumneavoastra doctorande Maria Nistor la sefia Editurii Pedagogice, editura desemnata sa se ocupe de tiparirea tuturor manualelor scolare?

− Sper ca dumneavoastra, care sunteti realmente o doamna, o sa va cereti scuze pentru cuvintele mai putin academice in ceea ce priveste relatia mea cu aceasta domnisoara, din mesajele dumneavoastra pe Facebook.

Sa va amintesc eu? „Pupila lui Adrian Ivan” e mult. Eu tin la lucrurile acesta. Eu am avut multe doctorande, multe dintre ele sunt in pozitii publice importante, dar nu am relatii personale cu ele, am relatii profesionale, institutionale.

− Ce rol ati avut in numirea doamnei Nistor?

− Singurul meu rol, probabil, este ca am fost conducatorul ei de doctorat. Doamna Nistor este un personaj care a confirmat in business-ul autohton.

Si-a deschis mai multe firme, a lucrat in mai multe think thank-uri in ceea ce priveste analizele pe Studii de securitate si Relatii internationale. Este un absolvent merituos.

A absolvit ca sefa de promotie Facultatea de Litere, sectia germana-engleza, din Cluj. Dupa aceea, Facultatea de Comunicare si Relatii publice, a facut masteratul de Relatii internationale la departamentul pe care eu l-am condus pana in 2017 la Cluj si doctoratul pe Relatii internationale.

Are stagii de doctorat in Canada si in Germania. Vorbeste fluent si engleza, si germana. Este un produs foarte bun al scolii clujene.

Eu nu pot sa raspund pentru traseele profesionale ale studentilor mei. I-am ajutat pe foarte multi dintre ei. I-am ajutat sa ajunga in diferite corporatii. I-am recomandat de foarte multe ori.

− Ati facut lucrul acesta si cu doamna Nistor?

− Am recomandat-o si pe doamna Nistor, sigur.

− Pentru pozitia de sef al Editurii Pedagogice?

− Nu neaparat, nu direct. Mi s-a cerut un punct de vedere prin intermediul unor colegi din Cluj. Am dat mai multe nume, sincer va spun. Am dat nume de profesori celebri de la Facultatea de Psihologie si Stiintele informatiei, dar si numele domnisoarei Nistor.

Ministerul a ales-o pe domnisoara Nistor. Nu am nimic sa imi reprosez aici, sincer. O tanara cu scoli facute in mod serios, responsabila. Sper sa faca lucruri bune la Editura. Dar nu ma mai priveste pe mine.

− La departamentul de Studii Internationale si Istorie Contemporana de la Cluj ati dus sa predea foarte multi ofiteri activi. De ce?

− Doamna Sercan, eu am lansat studiile de securitate la Cluj in premiera, daca nu ma insel in 2007-2008.

Am inceput printr-un masterat care se numeste pana astazi Managementul activitatii de securitate in societatea contemporana. Nu era prima initiativa de genul acesta.

Universitatea din Bucuresti avea, la Facultatea de Sociologie, un Master de Studii de securitate care functioneaza foarte bine. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu avea studii de licenta si masterat in domeniul studiilor de securitate.

Noi avem programe de Relatii internationale. In preocuparile pe care le-am avut a existat si aceasta aplecare spre studiile de securitate.

Primirea intr-un departament, asocierea la un departament se fac, cel putin in cazul departamentului de Relatii internationale si Istorie contemporana, printr-o comisie numita de Consiliul facultatii si de decanul facultatii, care face selectia de dosare.

Avand in vedere ca e vorba despre un program de Studii de securitate, era normal sa ma adresez unor specialisti din domeniu. Nu poti face studii de securitate numai cu specialistii pe care ii ai in facultate.

Si atunci m-am adresat Universitatii Nationale de Aparare si Academiei de Politie. M-am adresat zonelor de securitate nationala.

Daca vreti, asa, in premiera − dar nu cred ca este o premiera pentru dumneavoastra −, cunosc foarte multa lume din sistemul de securitate nationala. Dar asta nu inseamna ca am intelegeri de alt tip cu ei, intelegeri care sa depaseasca cadrul unor performante universitare.

Cu multi am dus proiectul pana la capat, cu altii s-a incheiat mai repede. A fost in functie de aportul pe care il aduceau la programul de Studii de securitate. Nu am cu cine lucra.

Nici astazi nu ai cu cine lucra in Romania. Vreau sa spun ca astazi am foarte multi cercetatori, profesori, care sunt din pepiniera noastra de Studii de securitate.

− Dar sa ajungi ca 75% dintre cei care predau acolo sa provina din structuri de forta ale statului…

− S-a facut o analiza neprincipiala si, as spune eu, incorecta. Toate programele acestea trec printr-o acreditare ARACIS si trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie: sa aiba 70% profesori din universitatea respectiva, repet, din institutie.

Lumea confunda, lumea crede ca un departament poate sa faca un program de licenta sau un program de masterat.

Americanii au ceea ce se numeste Smart Department, au foarte putini angajati si foarte multi experti din afara. Mi se pare normal, mai ales pentru programe profesionale, sa ai experti. Si dumneavoastra aveti experti la Jurnalism din afara institutiei.

Luati toti profesorii de la UBB, pentru ca acolo nu era vorba doar despre Studii de securitate. Ai nevoie de profesori de relatii internationale, ai nevoie de profesori de drept, ai nevoie de profesori de economie, ai nevoie de profesori de sociologie. Toti acestia sunt din UBB.

Daca faceti un calcul foarte precis, atunci o sa constatati ca peste 70% sunt din UBB, si nu din afara UBB-ului. Colega care a scris atunci nu era de specialitate, ea nu si-a dat seama.

„Domnul Coldea este un apropiat al rectorului Ioan Aurel Pop”
− In ce conditii a fost dus domnul Florian Coldea sa predea la Cluj?

− La Cluj predau mai multi profesori din Academia Nationala de Informatii. Acum trei ani de zile am avut initiativa, impreuna cu domnul Iancu, sa facem la Cluj un masterat de Intelligence competitiv.

Jumatate dintre profesorii de acolo, si chiar mai mult, sunt invitati de la Academia Nationala de Informatii. De ce? Pentru ca ei sunt specialisti in intelligence.

Eu am la Cluj specialisti in Studii de securitate si Relatii internationale. Si eu sunt specialist in studii de securitate, dar nu sunt specialist in intelligence, mai ales in intelligence competitiv.

Atunci am invitat profesori de la Academia Nationala de Informatii. Una dintre primele decizii cand am devenit rector a fost − normal, potrivit hotararii Senatului − sa il numesc pe domnul Coldea conferentiar. Domnul Coldea este astazi conferentiar al Academiei Nationale de Informatii.

Domnul Coldea este un prieten al Clujului, cel putin asa declara domnia sa. Este un apropiat al rectorului Ioan Aurel Pop. Este, daca vreti, si un sustinator al politicii academice pe care Ioan Aurel Pop o duce.

Mi-a solicitat dreptul de a preda la acel masterat si de a participa la activitatea de cercetare in studii de intelligence de acolo. Lucru pe care l-am facut.

Ceea ce nu pot admite este ca presa mi-a pus mie in carca faptul ca l-am angajat. Eu pot sa angajez doar in Academia Nationala de Informatii. In Universitatea „Babes-Bolyai” angajeaza rectorul Ioan Aurel Pop.

− Evaluati programe de invatamant, sunteti rector, sunteti profesor de atata vreme. Ati facut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice. Intrebarea mea este urmatoarea: pot fi considerate niste editoriale si niste prefete drept articole stiintifice, asa cum a pretins domnul Coldea in dosarul de concurs pentru postul de conferentiar?

− Ar fi lipsit de eleganta sa va raspund efectiv despre dosarul domnului Coldea. Nu stiu ce contine dosarul domnului Coldea, pentru ca, in momentul cand am venit, am avut decizia Senatului ANIMV. Era un concurs cu toate procedurile incheiate si rectorul are obligatia, prin lege, sa sanctioneze, prin semnatura sa, angajarea.

Nu pot sa va dau un raspuns referitor la domnul Coldea, pentru ca nu cunosc dosarul lui, nu e treaba mea sa ma apuc sa cunosc toate dosarele din Academie.

Ce pot sa fac este sa cer punctul de vedere al specialistilor. Am avut o comisie de concurs, din care au facut parte si profesori din alte universitati. Ei au considerat ca acele articole sunt stiintifice si, ca atare, eu am primit o decizie.

− Vara trecuta, Academia Nationala de Informatii a anuntat ca a declansat o verificare a concursului domnului Coldea. Care este rezultatul verificarii?

− Iar ma puneti sa vorbesc despre lucruri din trecut. Nu am participat.

− Era sfarsitul lunii august cand am publicat respectivul articol. ANIMV a anuntat atunci ca va verifica. Dumneavoastra nu sunteti la curent cu o procedura in curs?

− Ba da, ba da.

− Atunci, spuneti-mi ce s-a intamplat.

− Colegii m-au anuntat, odata cu numirea, ca s-a facut o analiza din nou pe dosarul domnului Coldea si ca domnul Coldea indeplineste criteriile. Mai multe nu pot sa va spun, pentru ca nu stiu.

− Mai mult decat atat, acele editoriale pretins stiintifice si acele prefete care au fost trecute la capitolul „lucrari stiintifice”…

− Acesta este un punct de vedere al dumneavoastra.

− Da, este punctul meu de vedere, rezultat in urma documentarii pe care am facut-o. Una dintre cartile pe care dumnealui le-a punctat are toate editorialele respective. Toate editorialele sunt publicate in acea carte. Dumnealui isi puncteaza de doua ori acele editoriale. Stiti foarte bine ca Legea educatiei interzice acest lucru. Daca eu mi-as publica intr-o carte toate articolele stiintifice si m-as duce la concurs pentru postul de conferentiar, mi-ar fi respins dosarul.

− Legea este probabil imprecisa din punctul acesta de vedere.

− Nu, legea este foarte precisa, clara. Legea spune chiar asa, si va dau un citat: „O publicatie sau citare se incadreaza la un singur indicator, luand-se in considerare incadrarea cea mai favorabila candidatului”. Legea este foarte clara. Domnului Coldea putea sa i se ia in considerare o singura data acea activitate.

− Am intrebat si eu cum s-a facut analiza pe acest subiect de care vorbiti dumneavoastra. Exista doua puncte de vedere. Un punct de vedere este cel pe care il exprimati dumneavoastra, si aveti toate argumentele, sa spunem.

− Este vorba despre lege.

− Exista si un alt punct de vedere, potrivit caruia se poate face o carte din foste articole, daca are in componenta ei si alte capitole, care dau un sens unui proiect pe care l-ai facut, si apare cu un nou ISBN.

Ce am inteles eu din acest exemplu este ca domnul Coldea a mentionat ca si-a publicat aceste articole in carte, dar mai are si alte capitole, si ca a vrut sa dea un tot unitar pe un subiect pe care il avea in lucru.

Asta este ceea ce mi-au spus colegii din Academie cand le-am cerut sa imi spuna ce concluzii au tras in momentul analizei acestui subiect.

− Imi veti pune la dispozitie cartea domnului Coldea?

− De ce nu? Cartea este publica.

„Unii din curtea aceasta nu se simt tocmai confortabil in momentul acesta”
− Va multumesc! In acest moment, activitatea Colegiului National de Informatii este suspendata, iar sursele mele spuneau recent ca urmeaza sa se produca inchiderea efectiva a Colegiului. Cand se va intampla lucrul acesta?

− Activitatea Colegiului este suspendata, data fiind ancheta pe care o avem in curs. Vom duce la capat analiza inceputa cu domnul Teodorovici.

Potrivit legii de organizare a Academiei, Colegiul National de Informatii este o structura in cadrul Academiei. Ca sa il desfiintez, trebuie sa schimb legea.

Noi avem in intentie o reorganizare a Academiei si atunci, cu ocazia asta, ne gandim foarte serios daca mai pastram Colegiul National de Informatii, daca aduce plusvaloare Academiei sau sunt suficiente structurile pe care le avem − programele de licenta, de masterat, doctorat si cele postuniversitare.

Daca ma intrebati pe mine, eu inclin spre solutia unui curs postuniversitar pentru zona aceasta, care sa aiba drept conditie esentiala un certificat ORNISS. Cursantul sa fie din domeniu.

Daca este decident si vrea sa se instruiasca pe o anumita componenta de securitate nationala, sa poata veni in cunostinta de cauza si sa nu fie asa, un fel de sarabanda, cum s-a perceput in mass-media, un fel de sarabanda a oamenilor politici prin Academie.

− Colegiul a functionat ca un magnet pentru oameni politici, magistrati, functionari publici, chiar si ziaristi. Este normal ca un serviciu secret sa scoleasca…

− Sper ca nu va gasesc si pe dumneavoastra pe lista.

− Cu siguranta, nu.

− Directorul SRI, domnul Hellvig, este foarte determinat sa faca o reforma profunda, care sa fie centrata pe calitate si pe performanta academica.

Asta este si dorinta mea. Sunt ardelean si imi plac lucrurile facute in stil reformist, à la Iosif al II-lea. Voi face toate lucrurile acestea si voi veni cu anunturi foarte precise.

Ati vazut ca scoateti foarte greu de la mine anunturi pe site-ul Academiei. Va garantez ca, in aceasta institutie, cat voi fi eu rector si comandant, iar domnul Hellvig, director, totul se va face numai pe principiile calitatii academice.

− Suspendarea activitatii Colegiului si punerea in discutie a inchiderii sale a venit dupa cazul Eugen Teodorovici. Cate alte cazuri „Eugen Teodorovici” ati mai descoperit?

− Sunt suspiciuni si va rog sa nu imi cereti nume sau date pana cand nu este incheiat tot procesul.

− Deci sunt suspiciuni si in alte cazuri.

− Sigur ca sunt suspiciuni. E normal sa avem suspiciuni.

− Exista si date care sa confirme aceste suspiciuni?

− Nu va pot spune, pentru ca este o comisie de ancheta si ar insemna sa fac un abuz de putere.

− Cat va mai dura activitatea acestei comisii de ancheta?

− Eu sper ca isi va incheia activitatea intr-un timp rezonabil.

− In cazul Teodorovici au fost descoperite si chestiuni de natura penala?

− Ce inseamna pentru dumneavoastra chestiuni de natura penala?

− Incalcarea legii. Daca s-a dat o diploma fara ca acea persoana sa vina o singura secunda in Academie, sa fi calcat pragul…

− A fost la admitere.

− Si dupa aceea i s-a dat o diploma. Nu este nici o incalcare de lege? Trebuia sa existe un examen scris sau un examen final.

− A fost, pe baza unei lucrari.

− A trimis domnul Teodorovici o asemenea lucrare?

− Exista o asemenea lucrare.

− Care ii este atribuita sau chiar este facuta de domnul Teodorovici?

− Asta va stabili comisia de ancheta. Eu am constatat ca domnul Teodorovici nu isi merita acea diploma, i-am retras-o si am deschis o noua comisie administrativa in cazul respectiv, care sa imi analizeze punct cu punct cum a fost posibila elaborarea acestei diplome.

Cand termina comisia, vin cu un raspuns, si vreau sa va spun ca unii din curtea aceasta nu se simt tocmai confortabil in momentul acesta.

− Daca vor fi descoperite chestiuni de natura penala, ca in cazul tezelor de doctorat, se vor face demersuri?

− Da, ma adresez Directiei Juridice. Ma obliga legea de functionare, ca unitate a SRI, sa ma adresez Directiei Juridice.

− Si dupa aceea veti spune ca totul s-a blocat la Directia Juridica, daca va voi intreba din nou peste cateva luni de zile?

− Decizia majora in aceasta organizatie o ia SRI, conducerea SRI.

− Cum a fost posibil ca atatea cazuri de plagiat, acte de impostura sau situatii socante, cum este cea a ministrului Teodorovici, sa se petreaca intr-o institutie de invatamant a unui serviciu secret, care lucreaza cu informatia si care ar fi trebuit sa stie despre lucrurile acestea?

− Sigur, este o intrebare care sunt convins ca va pune multe semne de necunoscut. Mie mi-a pus si mai multe semne de necunoscut.

Iata, doamna, ca a fost posibil. Oamenii sunt oameni, mai si gresesc, dar asta nu ii scuza si nu ne scuza pe noi, ca institutie.

Important e ca pe viitor sa nu mai facem greseli de genul acesta. Unii au gresit fie din necunoastere, fie din ignoranta.

− Vor plati?

− Eu sper ca vor plati in conditiile legii.

Sursa: pressone.ro

Adrian Ivan e decis sa reformeze ANIMV! Are in vizor doctoratele plagiate, diplomele acordate unor politicieni si reteaua de plagiatori detinuta de Gabriel Oprea! was last modified: aprilie 25th, 2018 by Roman Samuel
Sa raspandim circul prin sat...
spre

Share Page

Close