ALEGERI PARLAMENTARE: Informeaza-te! Tot ce trebuie sa stii inainte sa votezi!

604

ALEGERI PARLAMENTARE: Duminica, romanii isi aleg parlamentarii pentru urmatorii patru ani. Fiecare alegator trebuie sa cunoasca un set minim de reguli pentru ca votul sau sa fie considerat valabil exprimat, dar si cum sa evite plata unei amenzi sau chiar inchisoarea pentru incalcarea legislatiei electorale. Cat despre ce au votat si ce a iesit, prognozele sunt mai greu de facut deoarece anomaliile Legii electorale provoaca situatii in care castigatorul dintr-un colegiu poate ramane acasa, in favoarea altui candidat ce a obtinut mai putine voturi.

Cei mai matinali alegatori pot vota incepand cu ora 7, procesul de votare derulandu-se pana la ora 21. Au drept de vot cetatenii romani care au varsta de 18 ani, daca aceasta a fost implinita pana in ziua alegerilor inclusiv. In schimb, nu pot vota alienatii mintal si detinutii care si-au pierdut drepturile electoral prin hotarare judecatoreasca definitiva.

Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru Camera Deputatilor si unul pentru Senat. Votul se exercita in mod secret, fiind interzis accesul concomitent a doua sau mai multe persoane in aceeasi cabina de vot. De asemenea, nu este permisa fotografierea buletinului de vot. Fiecare alegator trebuie sa se prezinte la sectia de votare cu buletinul sau cu cartea de indentitate valabile.

Accesul alegatorilor in sala de votare are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor de vot. Fiecare alegator prezinta actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care dupa verificarea inscrierii in lista electorala ii incredinteaza buletinele de vot si stampila cu mentiunea „VOTAT”. Alegatorii voteaza separat, in cabine inchise si aplica stampila cu mentiunea „VOTAT” inauntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidati sau numele candidatului pe care il voteaza.

Dupa ce au votat, alegatorii indoaie buletinele de vot astfel incat pagina alba care poarta stampila de control sa ramana in afara si le introduc in urna, avand grija sa nu se deschida. Stampila cu mentiunea „VOTAT” se restituie presedintelui, care o aplica pe actul de identitate al alegatorului, mentionand si data scrutinului. In cazul in care alegatorul voteaza in baza cartii de identitate, pe versoul acesteia se aplica un timbru autocolant cu mentiunea „VOTAT” si data scrutinului.

Alegatorii voteaza numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde isi au domiciliul.

Alegatorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, ca domiciliaza in zona arondata sectiei de votare respective si au fost omisi din copia de pe lista electorala permanenta vor fi inscrisi in lista electorala suplimentara de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare. Cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta in strainatate, isi exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tara in care isi au domiciliul sau resedinta. Puteti gasi lista cu sectiile de votare si delimitarea acestora aici.

Impiedicarea unei persoane de a-si exercita dreptul la vot este pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Daca acest lucru s-a facut prin violenta si are drept consecinta pierderea unui simt sau a unui organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoare de la 3 ani la 10 ani.

Cu detentie de la 6 luni la 3 ani se pedeseste violarea secretului votului (fotografiere votului).

Darea sau primirea de mita electorala este pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Pasibili de aceeasi pedeapsa sunt cei care voteaza fara a avea drept de vot sau care voteaza de mai multe ori in ziua alegerilor.

Falsificarea rezultatului votului prin tiparirea si utilizarea de buletine de vot false, introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine fata de cele votate de alegatori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum si utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Cu aceeasi sanctiune sunt pedepsite si furtul urnei sau al documentelor electorale sau ruperea sigiliilor.

Acestor infractiuni li se adauga o serie de contraventii care obliga alegatorii la un comportament rezervat in interiorul sectiilor de votare. Astfel, refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii in localul de vot si imprejurimi se sanctioneaza cu amenda de la 2.200 lei la 3.000 de lei.

Tot contraventie este continuarea propagandei electorale dupa incheierea campaniei electorale potrivit dispozitiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicata, prin lansarea, afisarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip precum si sfatuirea alegatorilor, in ziua votarii, la sediul sectiilor de votare sau in perimetrul prevazut de lege (500m) sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale. Aceasta contraventie se sanctioneaza cu amenda de la 1.400 lei la 2.000 de lei.

Deputatii si senatorii sunt alesi in colegii uninominale potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Guvernul a delimitat prin hotarare 315 colegii pentru Camera Deputatilor si 137 pentru Senat.

La prima vedere, sistemul electoral romanesc pare majoritar: fiecare partid propune cate un singur candidat in fiecare colegiu, iar alegatorul voteaza unul dintre acesti candidati, nu o lista a unui partid in bloc.

Regula „castigatorul ia totul” se aplica doar in colegiile in care un candidat a obtinut mai mult de 50% plus unu din numarul de voturi. Doar acesti candidati vor fi siguri de accederea in Parlament. Restul colegiilor, in care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra intr-un proces complicat de redistribuire a voturilor in doua etape, proces care este guvernat de regula pastrarii proportionalitatii.

Prima etapa de redistribuire are la loc la nivel judetean. Sa presupunem ca un judet are 10 colegii de deputati, din care doua au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi castigatori primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie in functie de procentul obtinut de fiecare partid in respectivul judet (inclusiv voturile obtinute in cele doua colegii deja adjudecate), conform principiului proportionalitatii, prin regula de trei simpla. Astfel, daca USL are 55% din voturi va fi indreptatita la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PPDD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judetean, se retine doar partea intreaga a fiecarui numar, numit coeficient electoral, astfel incat USL va primi patru mandate din cele opt aflate in joc, PDL doua, iar PPDD unul singur. Mai ramane un singur mandat in joc, iar acesta va fi acordat in urma redistribuirii nationale care va tine seama partea de dupa virgula coeficientilor electorali.

Introducerea coeficientului electoral face ca in Parlament sa intre oameni care au obtinut locurile 2 sau 3 deoarece exista teoretic posibilitatea ca impartirea pe baza coeficientilor sa nu tina seama de cine au fost aceia care au obtinut cele mai multe voturi intr-un colegiu sau altul. De exemplu, candidatii USL pot obtine cel mai mare numar de voturi in 7 din cele 8 colegii care intra la prima redistribuire, dar vor primi doar 4 mandate, in alte trei colegii mandatele mergand fie la PDL, fie la PPDD. Anomalia se repeta si la redistribuirea la nivel national.

O alta ciudatenie este modul in care sunt desemnati castigatorii din cadrul aceleiasi partid. Astfel la desemnarea castigatorilor USL pentru cele patru colegii care revin Uniunii in respectivul judet nu iau in calcul procentajele care au fost obtinute, ci numarul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului ca unele colegii sunt mai mari decat altele, cei care candideaza in colegii cu o populatie mai mare fiind avantajati. De exemplu, un candidat x care a obtinut 10.000 de voturi reprezentand 40% din numarul de voturi exprimate in acel colegiu va pierde mandatul in fata candidatului y care a obtinut 11.000 de voturi intr-un colegiu mult mai mare, dar care reprezinta doar 32%.

„Incununarea” acestei opere legislative survine la redistribuirea la nivel national, unde se pastreaza regula proportionalitatii pana in punctul in care vor fi trimisi de-a valma in Parlament oameni care au pierdut in colegii pana cand se va ajunge la pastrarea proportiei intre voturile primite de fiecare partid la nivel national. Spre exemplu, USL poate obtine 50% din voturi la nivel intregii tari, dar candidatii sai pot obtine 55% din colegii cu mai bine de jumatate din voturile exprimate in fiecare colegiu. De asemenea, Uniunea va mai primi un numar de colegii care intra la distribuire, fapt ce ar putea duce la o suprareprezentare a USL de pana la, sa spunem 75%. Pentru a preintampina o asemenea situatie, legea prevede posibilitatea acordarii unui numar de doua mandate in acelasi colegiu pentru cei clasati pe locuri inferioare astfel incat sa fie respectata proportionalitatea pana cand se va ajunge ca numarul de parlamentari ai USL sa nu depaseasca, precum in cazul nostru ipotetic, pragul de 50%.

Sursa: rtv.net

ABONEAZA-TE LA NEWTV! Corect, Independent, Curajos