Presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor, Alexandru Stanescu, dezvaluie intr-un interviu pentru revista Financial Intelligence care este unul din cele mai de succes programe prin care vin bani europeni in Romania.

Accesarea fondurilor europene pentru agricultura, pentru sustinerea fermierilor dar si pentru proiectele rurale si in general pentru absorbtia fondurilor la capitolul dezvoltare rurala a fost net superioara fata de celelalte fonduri structurale si de investitii, spune Alexandru Stanescu, presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor. Oficialul a declarat, intr-un interviu pentru Financial Intelligence, ca Romania a luat peste 5,5 miliarde de euro de la UE intr-un an si jumatate, bani care sunt deja in agricultura. De asemenea Romania a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), adica o rata de peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020.

Referitor la sistemul de agricultura ecologica, conform datelor oficiale tara noastra ocupa locul 10 in Europa, iar suprafata este in continua crestere, mai spus domnul Stanescu, adaugand ca, in ceea ce priveste ponderea culturilor certificate ecologic, prima pozitie este ocupata de cereale pentru boabe si pajisti permanente.

Acesta sustine ca Romania nu are inca o piata interna dezvoltata in ceea ce priveste produsele ecologice, dar peste 90% din productie este exportata in Germania, Elvetia, Olanda si Italia, preponderent branzeturi originare din Suceava.

Care este opinia dumneavoastra cu privire la dezvoltarea agriculturii din Romania, la mai mult de 10 ani de la aderarea tarii noastre la UE?

Alexandru Stanescu: in ultimii 10 ani de la aderarea Romaniei la UE, marile schimbari petrecute in economia agrara a tarii au influentat pozitiv productia agricola si odata cu aceasta au dus la cresterea veniturilor unei parti importante a populatiei din mediul rural. Masurile luate prin implementarea PNDR, cu ajutorul fondurilor europene si nationale, au dus la cresterea randamentului pe hectar la culturile de camp, spre exemplu la grau, ajungandu-se in 2018 la o productie medie de 4803 kg/ha si o productie totala de 10,130 milioane tone, la floarea soarelui s-a obtinut o productie medie de 2805 kg/ha si o productie totala de 3,080 milioane tone, in timp ce la porumb s-a obtinut o productie medie de 7740 kg/ha, in total 18,353 milioane tone. in opinia mea, aceste productii nu ar fi fost posibile inainte de integrarea tarii in UE.

In ceea ce priveste sectorul viticol, Romania a fost si va ramane o tara exportatoare de vinuri pe piata mondiala. Masurile cele mai importante care au fost accesate de producatorii romani au vizat promovarea vinurilor pe piata interna si piete terte, precum si restructurarea si reconversia podgoriilor. Gratie implementarii acestor masuri de catre producatorii viticoli, vinurile romanesti au fost apreciate si recompensate, un exemplu in acest sens fiind anul 2017, cand la Bruxelles vinurile romanesti au primit 7 medalii de aur si 21 medalii de argint.

Consider ca sectorul pomicol va reprezenta in viitor un punct strategic pentru agricultura romaneasca, deoarece majoritatea plantatiilor sunt imbatranite, cu varste mai mari de 25 de ani, necesitand investitii masive pentru modernizare.

Cum considerati ca a evoluat Romania in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est/alte tari din UE?

Alexandru Stanescu: Romania, spre deosebire de celelalte state membre est europene, s-a confruntat cu probleme legate de marimea suprafetelor agricole, precum faramitarea terenurilor in urma aplicarii legilor fondului funciar. La acest moment, exista 1,5 milioane exploatatii agricole intre 0-5 ha, in timp ce doar 13.075 exploatatii au o suprafata peste 100 ha, fiind moderne si depasesc multe tari din estul sau vestul Europei din punct de vedere al nivelului tehnologic si al productiilor obtinute.

in sectorul apicol, Romania a evoluat, producand in medie 24.000 tone anual si se claseaza pe locul 4 in Europa, dupa Germania, Franta si Ungaria, avand 1, 47 milioane de familii de albine si un numar de 40.000 de apicultori.

Referitor la sistemul de agricultura ecologica, conform datelor oficiale tara noastra ocupa locul 10 in Europa, iar suprafata fiind in continua crestere. in ceea ce priveste ponderea culturilor certificate ecologic, prima pozitie este ocupata de cereale pentru boabe si pajisti permanente. Efectivele de animale crescute in sistem ecologic au urmat in Romania un trend crescator ca si productie vegetala, acest lucru s-a datorat si se datoreaza masurilor de sprijin venite de la UE si din partea statului.

Romania nu are inca o piata interna dezvoltata in ceea ce priveste produsele ecologice, dar peste 90% din productie este exportata in Germania, Elvetia, Olanda si Italia, preponderent branzeturi originare din Suceava.

Cum apreciati accesarea fondurilor UE pentru agricultura din Romania?

Alexandru Stanescu: Accesarea fondurilor europene pentru agricultura, pentru sustinerea fermierilor dar si pentru proiectele rurale si in general pentru absorbtia fondurilor la capitolul dezvoltare rurala a fost net superioara fata de celelalte fonduri structurale si de investitii.

Romania a luat peste 5,5 miliarde de euro de la UE intr-un an si jumatate, bani care sunt deja in agricultura. De asemenea Romania a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), adica o rata de peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020.

Care este opinia dvs cu privire la Politica Agricola Comuna dupa 2020? Va beneficia Romania de mai multi bani de la UE pentru dezvoltarea agriculturii?

Alexandru Stanescu: Consider ca, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeana va propune un buget total ambitios si ca PAC va primi aproape o treime din bugetul total al UE, care va fi impartit intre cei doi piloni traditionali ai PAC: sprijinul alocat pentru fermieri /masuri de piata si dezvoltare rurala.

Sper ca reforma PAC sa pastreze elementele pozitive pe care Romania le apreciaza, precum: renuntarea la ideea plafonarii obligatorii; continuarea convergentei platilor directe care sa reduca diferentele dintre subventiile directe ale statelor membre din Est fata de cele din Vestul UE; mentinerea structurii pe cei doi piloni ai PAC cu posibilitatea transferarii de fond intre cei doi piloni; mentinerea modalitatii de acordare a platilor prin intermediul platilor unice pe hectar (SAPS); continuarea aplicarii schemelor de plata pentru tineri (fermieri, femele mici si sprjin cuplat); promovarea instrumentelor financiare in cadrul dezvotarii rurale; alocarea din fondurile programului de cercetare-inovare in domeniul agriculturii si bioeconomiei.

Care este opinia dvs cu privire la dublul standard la alimente si produse nealimentare? Din informatiile noastre, Romania mai primeste inca alimente si produse nealimentare cu alt standard decat cel din alte tari UE. Care este stadiul proiectului de lege privind combaterea dublului standard intre produsele din UE si cele din Romania?

Alexandru Stanescu: Dublul standard la alimente si produse nealimentare reprezinta o realitate confirmata si de romanii care s-au intors in concedii din strainatate. Acestia au constant ca exista produse pe piata sub acelasi brand, dar de o calitate diferita.

Proiectul de lege initiat cu privire la sanctionarea dublului standard se afla in procedura legislativa la Senat, ca prima Camera sesizata. Prezentul proiect de lege va fi imbunatatit tinand cont de legislatia UE, urmand ca prevederile sa fie notificate la Comisia Europeana. in plus, doresc sa va informez ca si Cehia a initiat un astfel de proiect care urmeaza a fi notificat la UE.

Sursa: financialintelligence