Bucurestiul.ro este dat ca exemplu de Departamentul de Stat al SUA in incercarea de a submina libertatea de exprimare a mass-media de catre politicieni. In cazul Bucurestiul.ro, Gabriela Firea a facut plangere penala pentru hartuire cu intentia de a determina jurnalistii sa nu mai scrie despre nepotismele, contractele cu dedicatie si erorile de management la nivelul Primariei Bucurestiului.
Bucurestiul.ro este dat ca exemplu de Departamentul de Stat al SUA in incercarea de a submina libertatea de exprimare a mass-media de catre politicieni. In cazul Buurestiul.ro, Gabriela Firea a facut plangere penala pentru hartuire cu intentia de a determina jurnalistii sa nu mai scrie despre nepotismele, contractele cu dedicatie si erorile de management la nivelul Primariei Bucurestiului.
In incercarea de a baga pumnul in gura presei Gabriela Firea foloseste doua metode. Canalele media aservite intereselor politicianului sunt platite nejustificat cu zeci si sute de mii de euro prin intermediul unui proiect dedicat Centenarului aflat in subordinea Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic. Pe de alta parte jurnalistii care nu participa la manipularea pe bani publici a consumatorilor de media si vor sa arate realitatea, sunt dati afara de la conferintele de presa si evenimentele publice. Uneori, insa, Gabriela Firea le face plangere penala pur si simplu, cum este cazul Bucurestiul.ro!
Documentul precizeaza ca politicieni detin media si influenteaza politica editoriala. In privinta libertatii de exprimare, este mentionata „lista neagra” facuta de Carmen Dan in februarie anul trecut, cand a acuzat mai multi ziaristi ca sprijina protestele antiguvernamentale. Si atitudinea Gabrielei Firea de interzicere a accesului ONG-urilor la sedintele CGMB este amintita.
Legea prevede sanctiuni penale impotriva oficialilor pentru coruptie, insa, in ciuda numeroaselor procese penale, practicile de coruptie au ramas larg raspandite. Au existat numeroase cazuri de coruptie la nivel guvernamental in cursul anului. Coruptia a ramas o problema, conform indicatorilor Bancii Mondiale. Mita a ramas o practica obisnuita in sectorul public. Legile nu au fost intotdeauna implementate in mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecatorii, s-au angajat uneori in practici corupte cu impunitate. Imunitatea de la urmarirea penala detinuta de actualii si fostii membri ai cabinetului care au fost si membri ai Parlamentului a blocat uneori investigatiile, se arata in raportul publicat de Departamentul de Stat.
In privinta coruptiei, documentul aminteste ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat in ritm constant sa investigheze numeroase cazuri de coruptie care implica politicieni, persoane din sistemul judiciar si din administratie. Este mentionat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influenta si spalarea banilor pentru ca a primit peste 400.000 de euro in schimbul facilitarii tranzactiilor intre un om de afaceri si o intreprindere de stat.
Raportul mentioneaza ca, pana la 31 august, DNA a trimis in judecata 209 cazuri care au implicat 573 de inculpati, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecator, un procuror, 12 primari si 16 ofiteri de politie. Verdictele in cazurile de coruptie au fost adesea inconsistente, cu sentinte care variaza foarte mult in cazul unor infractiuni similare, se arata in raport.
Este mentionata si coruptia in domeniul achizitiilor publice si este reclamat faptul ca actiunile guvernamentale in acest domeniu nu au fost semnificative.
Pana la 31 august, Parlamentul a respins cererile de ridicare a imunitatiipentru a permite investigatiile care implica un actual si un fost ministru, aminteste documentul.
Sistemul judiciar a luat masuri de urmarire penala si de sanctionare a functionarilor care au savarsit abuzuri, insa autoritatile au amanat procedurile care implica presupuse abuzuri ale politiei; rezultatul a fost ca multe dintre cazuri s-au incheiat cu achitarea. Politia a fost frecvent exonerata in cazurile de batai si alte tratamente crude, inumane sau degradante. Coruptia de la nivelul Politiei a contribuit la lipsa de respect fata de politisti a cetatenilor si la ignorarea autoritatii lor, subliniaza totodata raportul.
In ceea ce priveste libertatea de exprimare, este amintit faptul ca ministrul de Interne, Carmen Dan, intr-o conferinta de presa din luna februarie anul trecut, a nominalizat cativa jurnalisti cunoscuti pe care i-a acuzat ca sprijina protestele antiguvernamentale. Ea a criticat si grupul de Facebook „Coruptia ucide” pentru ca i-a indemnat pe oameni sa iasa in strada. Jurnalistii si ONG-urile au reclamat faptul ca aceste declaratii sunt impotriva libertatii de exprimare, iar prezentarea unei astfel de „liste negre” reprezinta un gest de intimidare, se arata in raport.
Sursa: bucurestiul.ro
