Unul dintre cei mai curajosi magistrati din Romania a dezvaluit cine a stat la butoane si a avut acces sa dirijeze banii Securitatii. Camelia Bogdan a vorbit, intr-un interviu oferit pentru Newsweek Romania, despre motivele pentru care statul nu recupereaza banii din Dosarul „ICA”, precum si despre problemele din sistem.

Camelia Bogdan a fost exclusa de doua ori din magistratura, prima data in 2017 si a doua oara in 2018. Dupa prima excludere, judecatoarea a castigat, la inalta Curte, procesul impotriva CSM si s-a intors, pentru scurt timp, in sistemul de justitie. La cateva luni, insa, CSM a decis o noua excludere a ei din magistratura. si aceasta decizie a fost atacata in instanta de Camelia Bogdan, insa nu exista inca o decizie a judecatorilor Curtii Supreme.

Camelia Bogdan este judecatoarea care l-a condamnat definitiv, in august 2014, pe Dan Voiculescu, in Dosarul „ICA”, la 10 ani de inchisoare si a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro de catre stat, reprezentand valoarea prejudiciului din acest dosar. Dan Voiculescu a iesit conditionat din inchisoare, dupa aproape trei ani de detentie, in iulie 2017, insa cea mai mare parte a prejudiciului din Dosarul „ICA” nu a fost recuperata nici pana astazi.

Newsweek Romania: in ce stadiu este dosarul dumneavoastra, aflat pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care ati atacat decizia CSM, din 2 aprilie 2018, in urma careia ati fost exclusa, pentru a doua oara, din magistratura?
Camelia Bogdan: Procesul meu a fost suspendat de catre inalta Curte, deferindu-se pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) o intrebare preliminara referitoare la imixtiunea CCR in activitatea Curtii Supreme. Nu am primit nicio comunicare despre stadiul procedurii de la CJUE.

Ati cerut inaltei Curti reverificarea unor documente ale CSM existente in acest dosar. Despre ce documente este vorba si ce ati sesizat, concret, ca ar fi in neregula cu ele?
in 4 iunie 2018, am formulat contestatie impotriva Hotararii nr.608/31.05.2018, pronuntata de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece am constatat ca suspendarea mea a fost pronuntata de catre Sectie fara a se mentiona numele judecatorilor care au pronuntat-o. Altfel spus, nu s-a putut identifica cvorumul. Am solicitat, evident, procesul verbal de consemnare a voturilor si precizari privind judecatorii Sectiei care au absentat de la serviciu in data de 31.05.2018, deoarece, ca orice hotarare a CSM, si Hotararea nr.608 trebuie sa contina mentiuni privind judecatorii care au pronuntat-o.

in plus, am observat ca semnatura doamnei Mariana Ghena este diferita. Precizez ca doamna Mariana Ghena era presedintele CSM in anul 2017, semnatura dumneaei fiindu-mi cunoscuta din acea perioada. in fata inaltei Curti, am solicitat inscrierea in fals si trimiterea dosarului la Parchetul competent, pentru verificarea acestor aspecte. Tot in fata Curtii Supreme, am precizat, la primul termen de judecata, cadrul procesual. Am contestat si hotararea Plenului CSM prin care mi s-a solutionat contestatia formulata impotriva Hotararii nr.608/31.05.2018.

Desi completul a luat act de precizarile formulate cu respectarea dispozitiilor legale, iar reprezentantul CSM nu s-a opus, ulterior, un alt complet, prezidat de judecatorul Ionel Barba, a decis ca demersul meu este tardiv. Actiunea a fost respinsa ca inadmisibila, fapt ce permite invocarea cu succes a acestor aspecte in toate dosarele in care se va ridica chestiunea suspendarii mele, cat mai ales admisibilitatea unei potentiale plangeri la CEDO.

Pe de alte parte, consider ca si presedintele CSM in functie, doamna Lia Savonea, dar si presedintele completului de la inalta Curte, domnu Ionel Barba, au obligatia legala, confor Art. 267 Cod Penal, sa aduca de indata in atentia autoritatilor suspiciunea rezonabila privind savarsirea infractiunilor de fals si abuz in serviciu. Neprocedand astfel, nu doar ca presedintele CSM pro tempore, Lia Savonea, obstructioneaza activitatea Sectiei Speciale de Investigare a Infractiunilor din Justitie, ci se face pasibila ea insasi de savarsirea infractiunii de omisiune a sesizarii.

Intentionati sa depuneti plangere la CEDO?

Da. La CEDO, voi antama in primul rand incalcarea dreptului la proces inclusiv prin incalcarea duratei procedurilor de solutionare a contestatiei unui magistrat suspendat de mai bine de un an din magistartura. in al doilea rand, incalcarea dreptului la viata privata, prin suspendarea automata corolar formularii recursului impotriva deciziei CSM, din 2 aprilie 2018, prin care am fost exclusa, pentru a doua oara, din magistratura.

I-ati dat in judecata pe Dan Voiculescu si pe mai multi angajati de la Antena 3. Cereti si daune de la Dan Voiculescu. De ce ati deschis acest proces, exact pe numele cui ati facut plangerile, ce fel de daune cereti?

Este vorba despe un dosar in care am solicitat si introducerea ANAF. Solicit executarea integrala si aducerea la bugetul de stat a sumelor aferente ordinului de recuperare a produsului infractiunii din dosarul ICA, cu titlu de reparatie morala, evidentiind ca aceasta a fost miza linsajului impotriva mea derulat de principalii jurnalisti ai trustului Intact, care au calitate de parati. Imi rezerv, bineinteles, dreptul de a preciza cadrul procesual, mai ales ca incalcarile aduse demnitatii mele continua si in prezent, faptele nefiind prescrise.

Ati deschis un proces si la Cluj, prin care solicitati sesizarea CCR. Concret, pe ce speta doriti sesizarea Curtii Constitutionale?
Este vorba despre un proces in care am solicitat institutiilor prevazute in Constitutie sa sesizeze Curtea Constitutionala, pentru a constata conflictul juridic de natura constitutionala intre CSM/ICCJ, care s-au pronuntat asupra incompatibilitatii mele cu incalcarea competentelor exclusive a Agentiei Nationale de Integritate si aceasta din urma institutie.

Demersul este justificat deoarece in circuitul civil a ramas raportul prin care ANI a decis ca eu nu am fost niciodata in stare de incompatibilitate, Inspectia Judiciara neantamand nelegalitatea acestuia nici pe cale de actiune, nici pe cale de exceptie. Dimpotriva, domnul inspector-sef (Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare – n.r.) mi-a opus intr-o cauza raportul prin care ANI i-a verificat propria incompatibilitate, in baza unor date trunchiate procesate de Marea Loja Nationala din Romania si DNA.

Ati deschis mai multe actiuni in instanta, dupa cele doua excluderi din magistratura. Unii ar spune ca sunteti procesomana.
Vedeti, la noi exista o cultura juridica precara, eu avand maturitatea sa inteleg ce inseamna sa iti derulezi activitatea intr-un mediu afectat de o coruptie endemica. Am diligentat toate demersurile necesare pentru a corecta ilegalitatea savarsita de catre Inspectia Judiciara, inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii impotriva mea.

Nu sunt procesomana, dar confruntandu-ma si constatand consecintele acestui climat de nelegalitate din sistemul judiciar, voi continua sa fiu proactiva pentru a-mi afirma principiile. Nu tine de structura mea interioara sa ma plang de ceea ce se intampla, fara sa gasesc remediile necesare corectarii acestor ilegalitati. Este important aici ca, urmand exemplul lui Mahatma Gandhi, sa integrez aceste demersuri prin care solicit garantarea drepturilor mele civice in activitatea pentru respectarea principiilor morale si sociale pe care mi-as dori sa fie grefata societatea romaneasca.

Sunteti, probabil, cel mai vanat om din magistratura si s-a reusit indepartarea dumneavoastra din sistem. Pe cine ati deranjat?
Rezultatele mele din activitatea practica, faptul ca am pronuntat solutii disuasive, proportionate cu gravitatea faptei si ordine de confiscare a peste 500 de milioane de euro, cu stabilirea unor strategii concrete in vederea aducerii sumelor de bani la bugetul de stat, deranjeaza deopotriva infractorii, cat si tentaculele din sistemul judiciar care isi datoreaza functiile acestora. in esenta, lupta mea pentru meritocratie intr-o societate grefata pe acest spirit gregar guvernat de relatii de tip Guanxi deranjeaza.

Banii din Dosarul „ICA” erau doar ai lui Dan Voiculescu sau ce ati descoperit in timpul procesului?

Eu am solicitat indisponibilizarea sumelor de bani al caror beneficiar real este domnul Dan Voiculescu, pana la concurenta ordinului de recuperare a produsului infractiunii ce trebuia adus la bugetul de stat. Constat ca nici pana acum procurorii DNA nu si-au dus la indeplinire obligatia de a derula o investigatie pentru a permite functionarilor ANAF sa identifice toate sumele de bani de care a dispus domnul Dan Voiculescu din fondurile Crescent, desi prin decizia 888/8.08 2018, Curtea de Apel Bucuresti a solicitat stabilirea destinatiei fondurilor si confiscarea acestora.

Ca sa fiu mai explicita, incepand cu anul 1990, domnul Dan Voiculescu, avand imputernicire pe conturile Crescent, apartinand fostei Securitati, a dirijat banii fara ca autoritatile statului roman sa-l deranjeze pret de o secunda. Trebuie investigat ce s-a intimplat cu banii care apartin poporului roman. Procuroruii romani sunt depasiti de situatie, fie din apatie, fie din alte cauze. Din acest motiv, apreciez ca statul roman trebuie sa contracteze specialisti / firme de avocatura, specializati in recuperarea produsului infractiunii. De altfel, in 1990, statul roman a inceput o astfel de investigatie, insa autoritatile romane – fosta Banca Romana de Comert Exterior si Guvernul Romaniei – au impiedicat investigatia, refuzand sa colaboreze.

Istoria dreptului unei tari trebuie reflectata in mod fidel, faptul ca reprezentantii statului roman nu au avut nicio initiativa de a repatria sumele ramase in off-shore-uri in anul 1989 sau de a investiga conditiile in care s-a produs decesul domnului Marin Ceausescu (fratele lui Nicolae Ceausescu, care a murit in 28 decembrie 1989, la Viena), neputand fi trecut cu vederea.

Nu doar in dosarul ICA am vazut transfuzii din contul Crescent, ci si ulterior am avut convingerea ca problema repatrierii fondurilor fostei Securitati, al carei continuator in drepturi este SRI, nu va fi pusa niciodata pe tapet, deoarece nu exista vointa politica. in anul 2016, in contextul scandalui Swiss Leaks, am solicitat autoritatilor romane sa initieze demersurile intrarii in posesia conturilor cetatenilor romani deschise la UBS Geneva, in vederea formularii unor cereri de repatriere intemeiate pe prevederile art 57 Conventia ONU impotriva coruptiei.

Desi investigatorul german mi-a confirmat ca datele au ajuns la ministrul Justitiei din acea vreme, Raluca Pruna, corespondenta cu dumneaei purtandu-se pe adresa de email ce i-a fost alocata de minister, nicio suma de bani nu a fost recuperata pana in prezent. Mentionez insa ca exista si mecanisme civile de recuperare a produsului infractiunii in cauzele cu componenta transnationala, si avocati de o inalta pregatire profesionala, este doar nevoie ca ANAF sa vrea sa aduca banii la bugetul de stat.

Citeste mai mult pe Newsweek