Curtea de Apel Bucuresti decide in 5 decembrie daca zilele de spitalizare ale lui Nastase sunt considerate ca detentie

380

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) se va pronunta, in 5 decembrie, pe solicitarea fostului premier PSD Adrian Nastase privind eliminarea din pedeapsa sa la inchisoare a sase zile cat a stat internat dupa tentativa sa de sinucidere, in urma verdictului de condamnare la doi ani de detentie.

In 2 octombrie, Tribunalul Bucuresti a respins cererea fostului prim-ministru Adrian Nastase, el contestand decizia la Curtea de Apel.

In opinia acuzarii, perioada de spitalizare nu poate fi calculata ca executata daca persoana condamnata isi provoaca afectiunile pentru care necesita internare.

Nastase cere eliminarea din condamnarea sa la doi ani de inchisoare dispusa in dosarul „Trofeul calitatii” a zilelor in care a stat internat, respectiv din 20 pana in 26 iunie 2012.
Avocatul lui Adrian Nastase a spus ca la momentul la care clientul sau a incercat sa se sinucida avea in posesie ori el, ori membrii familiei sale cel putin o copie a mandatului de executare a pedepsei emis de instanta, ceea ce inseamna ca de la acel moment ar fi inceput executarea condamnarii.

Avocatul a aratat ca de la acel moment Nastase a fost in permanenta atat sub supravegherea politistilor de la Serviciul Urmariri din Politia Capitalei, cat si a celor de la Directia de Retinere si Arest Preventiv.

In final, condamnatul Adrian Nastase a sustinut ca este mai mult o chestiune de principiu solicitarea sa de a-i fi considerate ca efectuate zilele de spitalizare.

Nastase a spus ca sustinerea procurorului privind condamnatii care-si provoaca boala sau afectiunile nu are fundament, pentru ca in cazul sau s-a constatat de catre Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie o tentativa de suicid, dar nefinalizata, amintand de ordonanata de neincepere a urmarii penale in ceea ce-l priveste in acest caz.

Totodata, Nastase a aratat ca cele sapte zile reprezinta sub 0,1 la suta din perioada efectiva pe care o are de executativ, respectiv de peste 730 de zile.

In 20 iunie, Adrian Nastase a fost condamnat definitiv, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul „Trofeul calitatii”, in care a fost acuzat in legatura cu strangerea de fonduri pentru campania electorala din 2004, cand a candidat pentru Presedintie din partea PSD.

In seara aceleiasi zile, Adrian Nastase a incercat sa se sinucida, politistul care venise sa puna in executare sentinta a intervenint, iar in confruntare politicianul si-a tras un glont in gat, care i-a lezat si umarul, rana provocata nefiind fatala. Nastase a fost operat in 21 iunie la Spitalul Floreasca, fiind externat in 26 iunie.

In 26 iunie, Tribunalul Bucuresti a constatat ca nu exista niciun impediment de punere in aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de inchisoare in cazul fostului premier. In urma acestei decizii, Adrian Nastase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus in aplicare mandatul de executare a pedepsei. Ulterior, Nastase a fost transferat la Penitenciarul Jilava.

Pe de alta parte, Adrian Nastase a formulat si o contestatie in anulare in cazul deciziei definitive de condamnare la doi de inchisoare in dosarul „Trofeul calitatii”. Judecarea contestatiei a fost amanata de doua ori, intrucat nu se motivase hotararea definitiva a completului de cinci judecatori al instantei supreme care la condamnat pe Nastase.

In motivare – data publicitatii luni, 26 noiembrie – judecatorii ICCJ arata ca pentru inlaturarea nelinistii si tulburarii sociale, pentru reintegrarea ordinii juridice, trebuie ca cei care au savarsit infractiuni sa fie de indata trasi la raspundere penala.

Pedeapsa – felul si limitele acesteia – constituie criteriul principal prin care legea penala evalueaza, determina si diferentiaza gradul de pericol social abstract, generic al fiecarei infractiuni in parte, mai arata ICCJ.

„Aplicarea si executarea pedepsei se realizeaza in vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, in scopul prevenirii savarsirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora si din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de alta parte, in scopul restabilirii linistii sociale si al reintegrarii ordinii juridice. Aplicarea si executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmarite, daca efectuarea lor are loc in timp util. In general, sanctionarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atat mai eficace si contribuie cu atat mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cat ea intervine intr-un interval de timp cat mai scurt si cat mai apropiat de momentul infractiunii”, se mai arata in motivarea condamnarilor definitive din dosarul Trofeul Calitatii.

De asemenea, precizeaza cei cinci judecatori, exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atat mai puternica cu cat punerea in executare se produce mai neintarziat dupa condamnare. In aceste conditii, constiinta sociala are inca vie si exacta imaginea pericolului pe care il prezinta fapta si faptuitorul, a urmarilor daunatoare sau primejdioase ale faptei savarsite si va reactiona mai adecvat.

ABONEAZA-TE LA NEWTV! Corect, Independent, Curajos