E JALE! Daea are timp de elucubratii cu oi, frunze si statui vii, dar LEGEA RISIPEI ALIMENTARE ii scapa printe degete! Nu va intra in vigoare nici in 2017!

Ajuns ministru la începutul anului, ministrul Daea, cunoscut pentru declarațiile admirative la adresa oilor, nu a avut timp în șase luni să adoptate normele de aplicare a legii risipei alimentare. Conform unor statistici europene, în România se risipesc în jur de 6.000 de tone de alimente în fiecare zi, țara noastră, cea mai săracă din Europa, fiind pe locul nouă pe continent la acest capitol. Din acest motiv, în noiembrie 2016, fostul guvern condus de Dacian Cioloș a adoptat o lege care trebuia să diminueze cantitatea de mâncare aruncată la gunoi, lege care trebuia să intre în aplicare după 21 mai. Noul guvern condus de Sorin Grindeanu, cu Petre Daea la Agricultură, a intrat în pâine la începutul anului.

Pe scurt, marile magazine, marii producători trebuia să vândă marfa care se apropria de expirare unor ONG-uri sau să o doneze pentru a nu amendați că o aruncă la gunoi.

Însă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că normele de aplicare a legii risipei alimentare au fost amânate până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care să fie aplicabil atât juridic, cât şi tehnic, se arată într-un punct de vedere transmis de Ministerul Agriculturii. Altfel spus, proiectul predecesorilor a fost unul prost, însă acest lucru a fost descoperit când legea trebuia să intre în vigoare și nu înainte.

Petre Daea a devenit celebru în această săptămână după ce a declarat că sprijină inițiativa ca oaia să devina simbolul turisti al României.

„Oaia este o statuie vie. Aceasta este doar o definiție. Argumentele se găsesc în străfundul analizei pentru fiecare și pentru orice loc”, a declarat ministrul. După care a mai adăugat: „Uitați-vă dumneavoastră în orice parte a țării cât de frumos este acest animal pe pășunile verzi ale țării românești”.

Analiză târzie

Dar să revenim la legea risipei alimentare, iată argumentele lui Daea pentru a amâna această inițiativă. „Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă si previzibilă, aşa cum ar trebui sa fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere”, se arată în punctul de vedere transmis de minister.

Potrivit ministerului, legea în actuala formă este inaplicabilă şi face mai mult rău decât bine. Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Legea privind diminuarea risipei alimentare.

Neclaritățile

PRIMA. Ministerul susţine că articolul 1 din Legea nr. 217/2016, aşa cum este formulat, face doar referire generală la toţi operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie şi claritate, în condiţiile în care în domeniu există operatori diverşi care nu au un specific comun şi se caracterizează prin diferenţe consistente privind nivelul de producere a risipei.

A DOUA. O altă precizare problematică din cadrul legii este cea de la articolul 2. „Prin exprimarea folosită la litera c, > , se creează o situaţie dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt şi, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecinţa ar fi fost eliminarea din piaţă a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români”, se mai arată în punctul de vedere al ministerului.

A TREIA. „La aliniatele 3 si 4 din articolele 3 este prevăzută posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociaţii si fundaţii, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preţ si revânzarea acestora la un preţ de 8 mai mare. Această transformare a ONG-urilor în agenţi comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar şi fiscal şi care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceştia fiind expuşi datorită atracţiei preţurilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol şi aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanţul alimentar, fiind afectaţi toţi: producători, comercianţi şi consumatori”, se mai arată în poziţia ministerului.

A PATRA. Ministerul a mai transmis că lipseşte o prevedere care să precizeze care sunt instituţiile de control care să-i sancţioneze pe cei care nu respectă legea.

Amânarea nu oprește risipa

Această decizie nu diminează risipa alimentară din țara noastră. România se află pe locul nouă într-un clasament european prinvind risipa de mâncare. Pe vechiul continent se pierd anual cam 88 de milioane de tone de alimente, cam 40% din canitatea vândută. Țara noastră este fruntașă în acest clasament, deşi România se află pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, conform unui studiu al Ministerului Agriculturii, obezitatea este în creştere, iar peste 10% din alimentele cumpărate ajung la groapa de gunoi. 6.000 de tone de alimente ajung zilnic la gunoi în România. Este realitatea de la care porneşte demersul împotriva acestei risipe.

Lipsa de educaţie va fi suplinită de norme noi. România este a treia ţară din Uniunea Europeană cu lege dedicată pentru combaterea risipei de hrană.

LEGEA RISIPEI ALIMENTARE

Legea aprobată anul trecut implementează măsuri concrete și ierarhizate de prevenire a risipei alimentare, conform notei sale de fundamnetare. Inițiativa impune în sarcina tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar o serie de obligații menite să prevină risipa alimentară. Se stabilește și următoarea ordine de prioritate a măsurilor ce trebuie întreprinse:

• 1. Măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe întregul lanţ agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, și ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul hotelier sau al serviciilor alimentare;

2. Vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei limită de consum. Având în vedere prevederile specifice din cuprinsul Legii cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a oferi către asociații, fundații și întreprinderi sociale alimente aflate aproape de data de expirare, contra unei sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție / producție, Legea pare să permită vânzările în pierdere;

• 3. Transferul alimentelor pentru consumul uman care se află aproape de data expirării, prin donație sau sponsorizare, către anumite entități înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor („ANSVSA”). Precizăm că transferul alimentelor către entitățile înregistrate la ANSVSA se va face în baza unui contract de donație sau sponsorizare, conform regimului prevăzut de Codul fiscal în vigoare;

4. Direcționarea anumitor tipuri de subproduse de origine animală, nedestinate consumului uman, spre consumul animal;

• 5. Transformarea în compost a produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal;

6. Valorificarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal, prin transformarea lor în biogaz;

• 7. Direcționarea produselor rămase după parcurgerea măsurilor de mai sus către o unitate autorizată de neutralizare.