EXCES DE ZEL! Dragnea și Tăriceanu, puși cu botul pe labe de CCR! Legea nu dă dreptul comisiei parlamentare de anchetă să ceară documente de la autorități!

301

Legea nu da dreptul Comisiei parlamentare de ancheta sa solicite documente de la autoritati, arata CCR, in motivarea deciziei sale privind inexistenta unui conflict Parlament – PICCJ, generat de refuzul PICCJ de a transmite o copie a dosarului de urmarire penala Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009.

CCR precizeaza ca, din analiza continutului normativ al art.9 alin. (3) – (6) dinLegea 96/2006 nu rezulta dreptul comisiei de ancheta de a solicita acte, documente sau alte informatii de la terte persoane, altele decat cele citate sau invitate la sedintele comisiei, si nici dreptul de a solicita acte, documente sau alte informatii de la autoritati publice ale statului.

Presedintii celor doua Camere, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, au sesizat, in 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, dupa refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de ancheta parlamentara a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi solicitau CCR sa stabileasca care este intinderea competentelor/atributiilor constitutionale ale Parlamentului si ale ministerului Public in legatura cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi presedinti ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Sef al DNA Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009, precum si al refuzului Procurorului General Augustin Lazar de a inainta Comisiei de ancheta o copie a dosarului de urmarire penala nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

In mod corelativ, arata CCR, reglementarea legala nu instituie nicio obligatie in sarcina persoanelor sau autoritatilor mentionate de a transmite acte, documente sau de a furniza alte informatii pe care comisia le-ar aprecia utile in aflarea adevarului.

CCR admite ca, in lipsa unei reglementari exprese privind obligatia de a transmite, la cerere, informatii cu caracter nepublic referitoare la proceduri judiciare, persoanele si autoritatile publice care detin astfel de informatii trebuie sa respecte cadrul legislativ in vigoare, care le impune masuri de protectie a informatiilor apartinand categoriilor mentionate.

„In acest context, raspunsul formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in data de 4 septembrie 2017 (prin care procurorul general arata ca actele de urmarire penala isi pastreaza caracterul nepublic si dupa terminarea fazei de urmarire penala si adoptarea unei solutii in cauza, si, aplicand dispozitiile legale, face o prezentare a activitatilor efectuate in cadrul urmaririi penale si a probelor administrate in cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 213/P/2017, prezentand si solutia dispusa in cauza) este in acord cu prevederile legale in vigoare”, se precizeaza in motivarea CCR.

Curtea observa ca imprejurarea care a generat starea conflictuala intre cele doua autoritati publice implicate, Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, este lipsa unei reglementari legale care sa consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita tertilor, persoane private sau autoritati/institutii publice, actele, datele si informatiile necesare realizarii obiectivelor in vederea carora au fost constituite, precum si obligatia corelativa a tertilor de a raspunde la asemenea solicitari.

„Prin urmare, revine Parlamentului Romaniei, in exercitarea functiei sale de legiferare, sarcina de a adopta reglementarile legale prin care sa consacre in mod expres instrumentele necesare indeplinirii functiei sale de control, respectiv norme clare, previzibile prin care sa asigure comisiilor parlamentare prerogativele inerente scopului pentru care sunt create, respectiv garantiile/obligatiile de care acestea sunt tinute in activitatea pe care o desfasoara”, mentioneaza CCR in motivare.

Pe 3 octombrie, Curtea Constitutionala a statuat, cu majoritate de voturi, ca procurorul-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, este obligata sa se prezinte in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009 si sa furnizeze informatiile solicitate sau sa puna la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute.

Pe de alta parte, CCR a decis atunci ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala generat de faptul ca procurorul general a refuzat sa trimita comisiei dosarul de urmarire penala care viza scrutinul prezidential din 2009.

Sursa: revista22.ro