Modul inedit in care PSD a decis sa promoveze Legea salarizarii unitare, pe site-ul partidului si nu la Ministerul Muncii sau in Parlament, ridica mari semne de intrebare cu privire la respectarea dialogului cu sindicatele si Opozitia.

„Este o forma de eludare a dialogului social”, apreciaza Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei Cartel Alfa.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a dat asigurari, miercuri, ca Legea salarizarii intra in vigoare de la 1 iulie, desi proiectul nu e inca definitivat si depus la Parlament pentru dezbateri.

Ministrul a declarat ca se primesc amendamente si observatii la partid, de care se va tine sau nu cont, dupa care proiectul Legii salarizarii unitare va trece „rapid” prin Parlament.

Cadrul legal presupune, insa, existenta unui dialog cu partenerii sindicali, precum si dezbateri reale in forul legislativ, unde Opozitia are dreptul constitutional sa isi spuna punctul de vedere.

Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei Cartel Alfa, a declarat pentru Ziare.com referitor la „tehnica promovarii” acestei legi ca „seamana cu o forma de eludare a dialogului social, care era necesar la o lege care se dorea a fi cat mai stabila si cat mai durabila”.

„Emil Boc si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, iar de data aceasta este o forma inversa de eludare a dialogului social, deoarece, cu tot respectul pentru Parlament, el nu are capacitatea si bazele de date, specialistii, care sa poata sa faca o analiza financiara, pe de o parte, si o analiza a mutatiilor, in momentul in care se cere ceva anume.

Speram sa nu ajungem la situatia de a discuta in Parlament pe un sistem de heirup, ceea ce nu ar duce la o lege stabila si durabila, pe care ne-o dorim cu totii”, a argumentat Bogdan Hossu.

Sindicatele vor un dialog real si vin cu propuneri sau observatii

Intrebat cand a discutat ultima oara cu ministrul Muncii pe tema acestui proiect, liderul sindical a precizat: „Ultima discutie pe care am avut-o cu doamna ministru a fost la sfarsitul lui ianuarie, cand ne-a prezentat foarte sumar principiile”.

„I-am atras atentia ca anumite principii nu sunt in regula si apreciem faptul ca pe unele dintre ele le-a modificat. Ma refer la faptul ca voiau doua salarii de baza in sectorul bugetar, pe de o parte, si pe de alta parte voiau o diferentiere intre salariul minim pe economie garantat in plata si salariul minim bugetar.

De atunci, ca si confederatie, noi nu am mai avut discutii cu domnia sa. I-am reamintit ca i-am trimis un pachet de principii complementare, care ar fi trebuit sa fie adaugate principiilor existente in legea actuala, 284/2010.

Au mai fost dezbateri, discutii, dar intr-o forma originala, sa ii spunem asa, in sensul ca tabelul era dat cu federatiile pe diferite sectoare, mai putin Administratia publica locala si centrala, cu care nu a existat nicio discutie, ei nu s-au mai intalnit cu doamna ministru cum s-au intalnit cei de la celelalte sectoare.

Cei care au mai avut probleme au mai avut intalniri cu specialistii in structura data si rezultatul este ca de doua saptamani, chiar dinainte de sedinta PSD, nu a mai existat nicio discutie”, ne-a relatat Bogdan Hossu.

Cu toate acestea, federatiile sindicale din Cartel Alfa au elaborat o serie de propuneri si observatii pornind de la „textul pus pe site-ul PSD”.

„Speram ca, odata finalizat materialul nostru, pe corpul legii si pe anexe, sa il inaintam Parlamentului. Am discutat cu mai multi parlamentari PSD cu speranta ca vor aduce imbunatatiri si vor tine cont de observatiile noastre, care sunt in sensul unei legi stabile, functionale si corespunzatoare nivelului de asteptare pe care il are toata lumea cu privire la o lege tehnica, dar deosebit de importanta si care ar stabiliza multe lucruri in sectorul bugetar”, a completat liderul sindical.

Legea are hibe in forma actuala

De altfel, Bogdan Hossu a subliniat ca „legea, asa cum este acum exprimata, adica forma pe care am luat-o de pe site-ul PSD, nici macar elementele de baza nu le respecta, in sensul in care nu prevede ca salariul de baza 1 este egal cu salariul minim garantat in plata”.

„In plus, desi legea prevede un raport minim/maxim de 1/12, mecanismul, asa cum este prevazut de atingere a parametrilor si tinand cont si de tinta finala pentru 2022 (salariul minim garantat in plata sa fie de minim 2.500 de lei), face ca, de fapt, raportul in 2019 sa fie 1/13, iar in 2020 sa fie 1/14, ceea ce se desparte de elementele de fond, adica de pastrarea unui raport decent intre cel mai mic si cel mai mare salariu.

Avem mai multe observatii, o sa le comunicam cand le finalizam si speram ca Parlamentul sa tina cont de ele”, a mai spus acesta.

Intrebat daca nu era mai normal ca proiectul de lege sa fie elaborat la Ministerul Muncii, discutat cu partenerii sociali si apoi trimis la Parlament pentru dezbateri reale, presedintele Cartel Alfa a raspuns afirmativ.

„Da, asa ar fi trebuit si noi ne-am fi dorit sa avem timpul necesar pentru discutii. Sa stiti ca la o lege de genul acesta, cel mai important lucru nu este numai ierarhia si structura in interiorul unui sector de activitate (sunt 7 sectoare principale in sectorul bugetar), ci mai este si aspectul echivalarilor intersectoriale, care intotdeauna a creat cele mai multe probleme. Si acum se intampla la fel, ceea ce va crea presiuni sau, hai sa spunem, o potentiala lipsa de durabilitate a legii”, a explicat acesta.

„Administratia Publica a devenit un SRL”

Rugat sa comenteze intentia exprimata de ministrul Muncii cu privire la o trecere rapida a proiectului prin Parlament, Bogdan Hossu a facut trimitere la „constiinta Guvernului”.

„Am impresia ca doamna ministru nu isi da seama ca orice amendament inseamna si costuri, probabil, dar si anumite implicatii care trebuie analizate tocmai pentru a nu crea deparaje greu de controlat apoi. Speram ca din acest punct de vedere sa existe constiinta Guvernului de a rezolva aceste probleme in toata structura”, a declarat acesta.

In aceste conditii, intrebat daca termenul de 1 iulie, anuntat de Lia Olguta Vasilescu pentru intrarea in vigoare a legii, este unul rezonabil, Bogdan Hossu a declarat: „Romania e tara tuturor posibilitatilor”, mai ales ca exista „anumite interese”.

„S-au facut niste angajamente fata de cei de la Ordine Publica, Aparare, unde se fac corectii. La Administratia Publica este alta problema. Conform proiectului de act normativ, Administratia Publica s-a ‘SRL-izat’, in sensul ca a devenit ca un SRL, nemaiavand o grila de salarizare si in acelasi timp fiind la dispozitia totala a primarului sau a Consiliului Local, ceea ce este complet anormal, fiindca unul din principiile de baza, care spune ca la munca egala trebuie salarizare egala, inseamna ca este nul.

De asemenea, si administratia publica centrala are aparent niste taieri de salarii majore, pentru ca se face o noua reincadrare in structuri, cu toate efectele perverse”, a explicat liderul Cartel Alfa.

Legea e atacabila la Curtea Consitutionala

In aceste conditii, este de asteptat ca, si daca va trece rapid prin Parlament, asa cum spera PSD si ministrul Muncii, proiectul sa fie contestat la Curtea Constitutionala sau retrimis inapoi de presedintele Iohannis, pentru reexaminare.

„Evident, poate sa fie contestata la Curtea Constitutionala, pentru ca, cel putin in forma data, e discriminatorie. Apoi, poate fi atacata pentru ca se face o taiere de salariu la anumite categorii de personal bugetar nejustificata”, a admis Bogdan Hossu.

Intrebat ce se intampla daca PSD forteaza adoptarea proiectului, din ratiuni populiste, iar legea este proasta, liderul Cartel Alfa a raspuns: „Peste un an ne apucam sa facem alta lege”.

„Ne propunem sa tot muncim asa, ca sa ne gasim in treaba. Noi ne bazam totusi pe intelepciunea Parlamentului, pentru ca sunt acolo oameni care au mai lucrat in domeniu, inclusiv in legislatia muncii, si care speram ca vor fi mult mai rezonabili. Si chiar daca se va intarzia cu o luna sau doua, nu e nicio problema daca intr-adevar se face o lege buna si durabila”, a conchis Bogdan Hossu, citat de ziare.com.