Iliescu si Voican raman someri. Guvernul a dat ordonanta de urgenta pentru desfiintarea Institutului Revolutiei Romane!

1264

Premierul Orban a anuntat, luni, in sedinta de guvern, ca aproba adoptarea unei OUG de desfiintare a Institutului Revolutiei Romane.

Propunerea de ordonanta a fost inaintata de secretarul general al Guvernului, Antonel Tanase. Institutul functiona in subordinea Senatului Romaniei.

Institutul Revolutiei Romane ii are ca presedinte pe Ion Iliescu si ca director general pe Gelu Voican Voiculescu. Ambii sunt inculpati pentru „crime impotriva umanitatii”.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerarii relatiilor dintre Romania si URSS, dupa momentul „Praga 1968”, dar si ca urmare a starii de nemultumire profunda si generala din societate, s-a coagulat si a evoluat o grupare dizidenta care a avut drept scop inlaturarea fostului presedinte Nicolae Ceausescu, dar care urmarea mentinerea Romaniei in sfera de influenta a URSS.

„Aceasta grupare complotista a fost formata atat din civili (latura politica), cat si din militari (latura militara), cu totii marginalizati intr-un fel sau altul prin deciziile fostului presedinte. Componentii grupului au apartinut principalelor doua filoane militare (MApN si Directia Securitatii Statului), de la nivel mediu pana la varf, dar si structurilor civile ale statului roman. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceausescu, insa prin functiile detinute (implicit, influentele exercitate), dar mai ales prin raportare la evolutia istorica (incepand cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fara echivoc, faptul ca doar acest grup s-a dovedit eficient in demersul sau”, sustin procurorii.

Potrivit procurorilor militari, gruparea din jurul lui Ion Iliescu a actionat abil si eficient in preluarea puterii politice si militare in decembrie 1989.

Astfel, intreaga forta militara a Romaniei – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice -, incepand cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.

„Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al Apararii) si Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman”, afirma procurorii.

Potrivit anchetei, incepand cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea CFSN), acceptata si asumata de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetari a rezultat ca psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22 decembrie 1989, un numar de 862 de decese, 2.150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, arata procurorii militari.

Ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat in cauza releva ca inculpatii Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din MApN, fara a interveni pentru stoparea lor”, mai sustin procurorii.