In opinia mea, presedintele Klaus Iohannis a inregistrat in aceste zile doua succese remarcabile. Primul se refera la modul cum a facut PSD stanga-mprejur dupa ce propriii senatori votasera in comisia juridica gratierea unor fapte de coruptie, intre care se numara luarea si darea de mita.
Desigur, nu intamplator, acest stanga-mprejur s-a produs dupa ce presedintele Iohannis a transmis tocmai de la Suceava faptul ca este surprins neplacut de decizia comisiei juridice a Senatului, iar domnul Dragnea s-a aliniat imediat la pozitia anticoruptie a presedintelui, dand semnal comisiei sa faca un pas inapoi.
De necrezut: liderul PSD se raliaza la presedinte? In opinia mea, seful PSD este un bun observator. El a bagat de seama ce succes are pozitia darza anticoruptie a presedintelui Iohannis nu numai in opinia publica din tara, dar si dincolo de hotare.
Nu retin insa ca domnul Dragnea sa fi avut de la inceput o pozitie ferma anticoruptie, asa cum sustine acum. Dimpotriva, memoria imi spune ca era cu trup si suflet alaturi de Ponta si de colegul sau Sova, atunci cand acestia au intrat intaia oara in vizorul justitiei pentru coruptie, iar partidul ii apara.
Nu cumva a si votat contra ridicarii imunitatii parlamentare pentru fapte de coruptie a deputatului Ponta, atunci cand DNA ceruse acest lucru? N-am de unde sti, pentru ca votul e secret, dar nici nu-mi aduca aminte ca, la luarile de cuvant, Dragnea sa fi cerut de la tribuna aprobarea solicitarii procurorilor.
Abia mult mai tarziu, seful PSD a observat ca pozitia neclintita in problema coruptiei ii aduce presedintelui un spor de imagine iar lui personal ii dauneaza propria pozitie. Ca orice oportunist de marca, nu i-a fost greu sa-si revizuiasca atitudinea, ajungand astazi sa declare ca de la inceput fusese impotriva coruptiei si a coruptilor. Ma intreb retoric: de la inceputul cui? De la inceputul anului, sau de la inceputul inceputului? Sa fim seriosi!
Cel de-al doilea succes al presedintelui, deloc neglijabil, este respingerea de catre CCR ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului la Legea 90, care impiedica persoanele condamnate sa ocupe functii in Guvern.
Chiar daca documentul CCR suna oarecum a la Pythia, Dragnea nu mai are sanse sa ajunga premier, asa cum visase odinioara. Exact ca in fabula cu vulpea si strugurii, presedintele PSD sustine acum ca nu-si doreste aceasta postura.
Haida-de! Lingaii din jur, neobisnuiti cu schimbarea macazului, inca si acum mai fac apropouri pentru un eventual guvern Dragnea! A spus-o si lingusitoarea Gabriela Firea, a afirmat-o si magulitoarea Olguta Vasilescu, nu se dau in laturi nici altii.
Dar asta iarna, dupa alegeri, intregul staff PSD ii canta in struna sefului de partid, pentru ca singurul candidat in fruntea guvernului sa fie Dragnea, iar presedintele Iohannis sa inghita aceasta grea galusca, neavand incotro.
L-au adus pe presedinte in situatia sa declare ferm ca, si daca propunerea n-ar contraveni legii, tot n-ar propune ca prim-ministru un condamnat. Cand e vorba de integritate, nu ai in vedere numai legea. Mai exista si etica, mai exista si morala.
Cred ca asta a cazut ca o maciuca pe capul candidatului la Palatul Victoria. Pana atunci, exista o raza de speranta in Victor Ciorbea si in interventia lui la CCR, exista alta speranta in Parlament, care poate schimba legea ca de obicei in funcie de clientul pe care il serveste. Acum sperantele s-au prabusit.
Iar daca s-au prabusit, ce pozitie onorabila mai poate avea politicianul Dragnea, astfel incat sa nu roseasca atunci cand vorbeste la tv si nici sa nu lase ochii la pamant cand il intreaba ziaristii de ce in decembrie ii ardeau calcaiele sa ajunga sef la Palatul Victoria, iar acum functia nu-l mai intereseaza?
Nu poate avea alta pozitie, decat sa declare ca strugurii sunt prea acri, asa cum spunea si Esop, iar noi nu-l credeam. Corect, dar asta mi se pare ca e valabil numai la vechii greci. La noi, practic, o sa asteptam, pentru ca strugurii se pot coace.
Insusi domnul Dragnea declara ca „aceasta problema este inchisa cel putin cat legea respectiva ramane in vigoare”.
Ce ziceam eu? Adica, daca tot suntem majoritari in Parlament, e o nimica toata ca Parlamentul sa scoata legea respectiva din vigoare, suficient pentru ca strugurii de pe gard sa nu mai fie atat de acri si sa devina, cat de cat, comestibili.
Autor: Victor Pitigoi pentru ziare.com