„Daca nu gresesc, cred ca sunt 17 sau 18 minoritati care traiesc in momentul de fata in Romania, traiesc aici si impreuna cu noi romanii, populatia majoritara, participa la dezvoltarea acestei tari si la tot ce este normal sa se intample intr-o tara europeana….

De-a lungul timpului au fost si momente mai delicate, sa nu le spunem dificile sau sa nu le spunem neplacute; (…) anumite minoritati au avut de suferit, ceea ce ne face sa gasim momente cum este cel de astazi, prin care readucem in atentia, nu doar a romanilor , ci a intregii natiuni romane, a intregii Europe, a intregii lumi, faptul ca respectam aceste minoritati”.

Declaratiile ministrului Breaz au fost facute in cadrul unei ceremonii care a avut loc vineri, 2 august, la Monumentul Holocaustului din Bucuresti.

Ciprian Necula, activist rom: Declaratia se inscrie intr-un singur discurs pe care membrii Guvernului Romaniei il au in ceea ce priveste populatia de romi si trecutul nostru nu foarte stralucit, neplacut sau mai putin placut, cum spunea domnul Ministru al Culturii si mai nou al Educatiei.

Este un mod de a evita a spune lucrurilor pe nume, de a spune ca da, Romania a facut parte din statele care au deportat evrei si romi spre moarte, care a avut o politica eugenista dusa pana la un punct. Nu au reusit sa o faca pe etnica absoluta. Nu se pune problema. Am vazut comentarii de acest tip. Au participat, au fost parte din statele care si-au propus sa extermine romii si evreii si alte grupuri sociale sau politice. E un mod de a te raporta la trecut ca si cum a fost ceva, dar nu a fost. Suntem aici sa comemoram ceva ce aia de la Uniunea Europeana ne-au spus sa comemoram. Noi nu prea credem. Sau credem, dar nu conteaza prea mult. Important este ca acum suntem fericiti impreuna si ne iubim. si asta pentru ca avem un consilier docil in Guvernul Romaniei care executa orice ordin politic.

A fost doar o actiune politica a Guvernului Romaniei, care nu a invitat nici macar presedintia sa depuna o coroana la monumentul Holocaustului, in conditiile in care presedintia este cea mai importanta institutie din statul roman. Nu au fost invitati nici activisti romi. Eu nu am fost invitat sa particip. A fost doar Guvernul acolo, ei intre ei. si-au dat mana, au ascultat niste imnuri si au plecat acasa. Unii dintre ei au plecat ministri cu doua portofolii, altii au plecat fara sa mai fie ministri, Ecaterina Andronescu. S-a intamplat si asta. Una peste alta, este o actiune politicianista.

Sunt convins ca doamna Dana Varga, consilierul de stat al premierului Dancila pe problematica romilor, nu are habar despre Holocaust. Daca o intrebati ce este ala Holocaust nu o sa stie sa va spuna, desi este roma si pretinde ca este activista roma. Doar un politician a iesit intr-o pozitie publica, nu prin competenta, nu prin nu stiu ce chestiune extraordinara, ci prin faptul ca este trompeta utila a unui partid politic, ALDE, in cazul acesta. Dar sunt si altii la PSD, la USR. Toate partidele politice au trompete sau idioti utili care sa aiba voci in ceea ce priveste romii.

Reporter: Pe de alta parte, nu este pentru prima oara cand romii sunt uitati. Ca tot ati pomenit de administratia prezidentiala si presedintia a avut un moment in care a uitat sa invite reprezentantii romilor, tot intr-un moment in care se vorbea despre Holocaust. Va amintiti?

C.N: in ianuarie cand a decorat acei supravietuitori ai Holocaustului, toti au fost evrei, niciunul rom. Ulterior, Presedintele Romaniei si administratia prezidentiala au identificat problema. si noi am scris o scrisoare si am protestat fata de acest mod de a ignora romii de la o drama din care noi nu am vrut sa fim parte. S-a intamplat sa fim. Atunci, statul trebuie sa isi faca datoria fata de toate victimele Holocaustului. Din pacate, Presedintele Romaniei a uitat, nu stiu daca voit sau nevoit in acel moment. A recuperat ulterior prin decorarea unor supravietuitori romi ai Holocaustului in 8 aprilie. Dar momentul din ianuarie, cand in Romania comemoram Holocaustul pentru toate victimele, nu doar pentru evrei, romii au fost ignorati de Presedintele Romaniei.

Rep: si pentru ca am pornit aceasta discutie de la declaratiile Ministrului Culturii, care spunea ca „de-a lungul timpului au avut loc anumite lucruri neplacute si anumite minoritati au avut de suferit”, va rog domnule Ciprian Necula sa ne amintiti exact in ce a constat acea suferinta, ca sa nu spun lucruri neplacute?

C.N: Suferinta din anii `40 sau suferinta din perioada robiei sau suferinta din perioada comunismului sau suferinta de astazi, contemporana cu noi?

Rep: Exact.

C.N: Suferintele sunt si ele pe cale istorica. Din pacate, romii au trait mai degraba o istorie opresiva in acest spatiu geografic, incepand cu robia, dupa cum bine stim din ce in ce mai multi dintre noi, dar totusi nu indeajuns de multi si ajungand in timpurile noastre cand, in continuare, imaginea romilor este dezastruoasa in mass media si tot timpul sunt prejudecati. Cam asta este modul de raportare.

in anii `40 cu siguranta a fost un recensamant facut special pentru romii din Romania. Romii au fost recenzati de catre regimul Antonescu, urmand sa fie deportati toti, cu tot felul de minciuni si promisiuni false. Li s-a spus ca acolo li se va da pamant, locuri de munca, locuri de casa. Prima data au fost deportati nomazii. Ei reprezentau principala categorie etnica si sociala pe care nu o puteau controla. Scaparea a fost sa ii trimita pe ei primii in Transnistria, dar cu tot felul de abuzuri.

Va dau multe exemple si la nivel de indivizi. Familia romilor care luptau pe front pentru Romania era deportaa din tara si dusa in Transnistria, cu scopul de a-i izola de Romania si de a-i ucide. Din cei 25.000 de romi cat au putut sa deporteze incepand cu anii 1942, cam jumatate au murit in Transnistria. Principala cauza a mortii a fost boala, foametea, infometarea. infometarea s-a datorat faptului ca jandarmeria avea sa le dea o ratie de mancare care nu ajungea niciodata la cei deportati si erau lasati sa moara de foame.

Scopul era sa ajungem la purificare etnica. Pensiile pentru persoanele deportate de etnie roma nu sunt acordate, desi cei deportati au drept la pensie. Romii nu beneficiaza. Un motiv a fost ca au fost deportati in grup si nu individual. Atunci, unele dintre dovezile pe care le cere statul roman nu sunt credibile pentru ca nimeni nu face dupa aceea o investigatie. Trebuie sa mearga omul de 80 – 90 de ani sa aduca toate aceste dovezi. Sunt foarte putini supravietuitori. Sunt cateva zeci. Vorbim despre cateva zeci de persoane. Nu ar avea un impact bugetar si nici de alta natura. Ar avea doar un impact simbolic fata de suferinta acestor oameni, ca statul roman le da o pensie amarata de 200 de lei pe luna si un loc de veci. Cam asta ar fi marele beneficiu de care ar putea sa profite tiganii. Asta este eticheta functionarului de la Ministerul Muncii, de la Casa de pensii. Legea permite sa vii cu un martor care te-a vazut acolo. Poate sa fie orice. Romii au fost acolo cu martori evrei si nu au putut sa obtina pensiile pentru ca functionarul poate sa decida orice. O simpla schimbare legislativa ar permite acestor oameni sa obtina aceasta pensie pentru deportati si recunoasterea simbolica. Doamna Dancila a promis public anul trecut ca o face. Daca cautati declaratiile de anul trecut spunea ca va fi o lege pentru deportari si pentru pensiile deportatilor. Nu s-a intamplat pana anul acesta. Nu se va intampla nici de acum incolo. Putem folosi orice in scopuri politice atata vreme cat nu trebui sa facem un efort. Cand trebuie sa facem efortul schimbam placa.

Amintim, Parlamentul European a declarat 2 august „Ziua europeana de comemorare a Holocaustului romilor” in amintirea celor 500 000 de romi care au fost exterminati in Europa ocupata de nazisti – reprezentand cel putin un sfert din totalul populatiei rome la momentul respectiv.

Sursa: RFI