Rata saraciei relative situeaza Romania pe primul loc in Uniunea Europeana la acest capitol, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Desi poate parea paradoxal, creste obezitatea, in timp ce saracia persista, iar alimentele se indreapta spre groapa de gunoi.

Datele Ministerului Agriculturii arata ca romanii arunca peste 10% din alimentele pe care le cumpara, mare parte reprezentand produse de panificatie. Cu cat familia este mai mare, cu atat se arunca mai multa mancare, in timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu varsta de pana la 6 ani, in Romania, se afla in risc de saracie si excluziune sociala. Mai mult, un procent de 15% din populatie este obeza, iar o treime supraponderala. Cei care castiga cei mai multi bani fac si cea mai mare risipa. Datele Ministerului Mediului arata ca, spre deosebire de industrie, populatia genereaza mai multe deseuri alimentare.

In randul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situeaza tara in fruntea clasamentului european din punctul de vedere al saraciei. In ceea ce priveste inegalitatea veniturilor, raportul arata acelasi lucru. In Romania, cei mai bogati 20% dintre cetateni au venituri de 7,2 ori mai mari decat cei mai saraci 20%, in conditiile in care media europeana este de 5,2. Institutul de Statistica din Romania arata intr-un raport ca ponderea cea mai mare a persoanelor in risc de saracie si excluziune sociala se afla in Nord-Estul si Sud-Estul tarii, mai mult decat dubla fata de Bucuresti — Ilfov (zona Capitalei). Imediat ce se iese din aceasta zona, populatia aflata in aceasta situatie creste de la 20,5% la 43,5%.

In anul 2015, spre exemplu, o persoana a avut, in medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 de euro. La nivel de gospodarie, veniturile se ridica la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mancare, respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite si taxe, restul ramanand pentru alte lucruri precum imbracaminte sau investitii de diferite tipuri.

Risipa alimentara din gospodarii

Avand in vedere ca cea mai mare parte a banilor castigati se duce pe mancare, este de semnalat ca peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform unui studiu al Ministerului roman al Agriculturii, transmis la solicitarea AGERPRES, cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizioneaza preponderent din lanturile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri si in proportii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piata agroalimentara, surse proprii sau de la tara. Cei care se aprovizioneaza din supermarketuri arunca insa cea mai multa mancare, procentul fiind, in medie, de 11,9%.

„Pe grupe de varsta, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Marimea familiilor conduce la cresterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirma corelatia nivelului mediu national cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipa de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipa de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)”, informeaza Ministerul.

Documentul mai arata ca absolventii de studii universitare arunca cea mai multa mancare, respectiv 13,2%. Astfel, daca s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipa alimentara, ar reiesi ca are sub 35 de ani, locuieste la oras, are studii superioare, isi face cumparaturile la supermarket si are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantitatii aruncate, din document rezulta ca, saptamanal, o gospodarie de circa 3 membri, din mediul urban, arunca, in medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri in care unele gospodarii arunca si 2 kilograme.

Conform Planului National de Gestiune a Deseurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodariile genereaza mai multe deseuri alimentare decat industria prelucratoare, comerciantii si hotelurile la un loc. Cele mai recente date arata ca gospodariile fac circa 1,7 milioane de tone deseuri alimentare, iar sectoarele mentionate putin peste 1 milion de tone.

Obiceiurile alimentare ale romanilor

In general, mancarea saracului in Romania este definita prin paine, cartofi si carne alba. Daca ne uitam la ce consuma romanii din punct de vedere al alimentelor, caloriile consumate zilnic au scazut de la 2.413 in 2014, la 2.401 in 2015, unde 74% sunt de origine vegetala. Cerealele si produsele din acestea asigura aproape jumatate din numarul de calorii.

Carnea si preparatele din carne detin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate — 11%. Painea reprezinta unul dintre alimentele de baza pentru toate categoriile de gospodarii din Romania. Consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoana. Conform Institutului National de Statistica, consumul de carne si preparate din carne este relativ scazut comparativ cu standardele din tarile dezvoltate.

Consumul mediu lunar de carne proaspata a fost de 3,3 kilograme pe persoana in 2015. O persoana cheltuieste, in medie, 2,7 euro pe luna pentru 1,1 kilograme de carne de pasare. Pentru carne de porc tot aceeasi suma, dar pentru numai 700 de grame. Carnea de bovine este oarecum un lux la romani, fiind alocat sub un euro, respectiv 90 de centi pentru 200 de grame. Consumul de peste este, de asemenea, unul scazut, banii alocati lunar reprezentand insa echivalentul a 1,7 euro pentru 600 de grame.

Cartofii se consuma in aproape toate gospodariile din Romania, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat in considerare faptul ca datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodariilor, fiind persoane care consuma mai mult, iar altele mai putin.

Consumul de fructe este foarte scazut, o persoana consumand in medie 3,6 kilograme lunar.

Grasimile completeaza masa romanilor, fiind un consum mediu lunar de persoana de circa 1 kilogram, reprezentand unt, margarina sau uleiuri vegetale.

Obezitatea in Romania

Avand in vedere consumul populatiei, s-a ajuns la o crestere a obezitatii. Un sondaj de opinie recent realizat la nivel national de compania de cercetare de piata ISRA Center arata ca mai putin de jumatate (44%) dintre romanii cu varste peste 18 ani sunt normoponderali, in timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi si 5% subponderali.

Conform sursei citate, numarul persoanelor cu o greutate normala scade dramatic dupa varsta de 35 de ani.

„Se observa astfel ca peste varsta de 55 de ani doar 3 din 10 romani au o greutate normala, in timp ce doua treimi sunt supraponderali sau obezi”, se arata in document.

Din sondaj mai reiese ca exista o corelatie „evidenta” intre educatie si obezitate. Astfel, daca in cadrul populatiei cu educatie scazuta ponderea persoanelor obeze este de 21%, in randul celor cu studii superioare procentul acestora scade pana la 12%. Acelasi studiu arata ca majoritatea romanilor (51%) cred ca au o greutate normala, in timp ce 4 din 10 considera ca greutatea lor este mai mare decat ar trebui.

In concluzie, principala problema din Romania este saracia atat in randul celor care muncesc, cat si a grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea saraciei este identificarea persoanelor care isi duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, si acordarea unor facilitati ce tin de cunoastere si crearea de oportunitati. Desi exista programe europene care se adreseaza acestor grupuri vulnerabile, fara implicarea activa a institutiilor statului lucrurile stagneaza.

Crearea unui fond national pentru combaterea saraciei, alimentat de stat, dar si din donatii de la populatie si din mediul privat, din care s-ar putea sustine constant la nivel national campanii si proiecte dedicate in scoli ar putea orienta si constientiza cetatenii romani asupra gravitatii acestui fenomen si poate ar reduce si risipa.

Educarea populatiei in privinta risipei alimentare trebuie „semanata” de la o varsta frageda pentru a putea culege „roadele” in anii care vin. Cine arunca astazi mancare ar trebui sa se gandeasca ca maine un copil „moare de foame”, scrie aktual24.ro.