În 2001, actualul senator PSD Nicolae Şerban a pus pe masa preşedintelui Ion Iliescu decrete de graţiere pentru cinci persoane condamnate definitiv sub acuzaţii de corupţie: luare de mită, trafic de influenţă şi dare de mită.
Într-unul dintre aceste cazuri, Iliescu a revocat după zece zile decretul, iar condamnatul a intrat la puşcărie. Alţi infractori care au beneficiat de clemenţa prezidenţială, via Şerban, reprezintă cazuri care astăzi s-ar transforma imediat în breaking news-uri: trei ofiţeri condamnaţi la ani grei de închisoare pentru că au ordonat deschiderea focului, pe 17 decembrie 1989, la Timişoara; George Homoştean, fost ministru de Interne, acuzat de instigare la omor deosebit de grav; Sorin Cristian Roşca, vinovat în ancheta „Ţigareta 2“. Multe dintre decretele care conţin nume controversate rivalizează, din punct de vedere al momentului emiterii, cu momentul „noaptea, ca hoţii”. La modă în acele vremuri erau „între Crăciun şi Revelion, ca hoţii” sau „în concediile din iulie-august, ca hoţii”.
Iliescu – 338 de grațieri în patru ani, Băsescu – doar 39 în zece ani
Pentru comparaţie, iată numărului de graţieri date de preşedinţii din ultimii 16 ani: Ion Iliescu (2001-2004) – 338, Traian Băsescu (2005-2014) – 39, Klaus Iohannis (2015-prezent) – 0.
Deloc întâmplător, actualul șef al Comisiei juridice din Senat şi lider al grupului parlamentar al PSD în această Cameră, Nicolae Şerban, a girat multe dintre grațierile iliesciene. Nicolae Șerban este unul dintre cei mai influenţi politicieni ai partidului de guvernământ, fiind vârf de lance al acestei formaţiuni politice în sensibilul domeniu al Justiţiei. Astfel au stat lucrurile şi în recentele dezbateri legate de adoptarea Ordonanţei 13, privind modificări în Codul Penal şi în Codul de Procedură Penală, act al cărui partizan necondiţionat Şerban s-a declarat. Pe de altă parte, ordonanţa a fost criticată vehement pentru că ar fi condus la graţierea unor infracţiuni asimilate faptelor de corupţie.
Sursa: Romania Libera
